Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Ion CĂNĂVOIU: Oameni de piatră. D.M. GAFTONEANU: Alegători de paie (parodie-fabulă electorală 2014)

 Ion Canavoi75 de ani de la nașterea omului de litere ION CĂNĂVOIU

(n. 8 septembrie 1939 la Runcujudețul Gorj – d. 22 octombrie 1992), profesor, poet, prozator, traducător și epigramist.

 

 Ion CĂNĂVOIU

Oameni de piatră  

 

E un sat în care, uneori,
Munţii stau de vorbă cu bătrânii
Până când luceafărul de zori
Lunecă pe cumpăna fântânii,

Unde fetele adorm curând
Pe un pat de vis, mai înspre stele,
Pe când vântul spulberă, râzând,
Urmele copilăriei mele,

Unde – iarna – fumul din cămin
Cu copiii satului se joacă,
Şi muntenii către casă vin
Cu mustăţi albind de promoroacă,

Pe-un picior de piatră-alunecaţi,
Coborând din munţi sau din baladă,
Muţi acum, când bunii lor Carpaţi
Se-odihnesc în somnul de zăpadă.

Cred în munţi ca turcii în coran,
Pân-la cea din urmă încleştare,
Deși simt în fiecare an
Câte unul muntele mai tare.

Seara, gem ca stânca aşteptând
În prăpăstii mari să se răstoarne,
Că îi doare ceasu-acela când
Piatra muşchilor se face carne.

Iar când pleoapa nu li se mai zbate
Pe sălbatici piscuri şi silhui,
Chipurile lor, pietrificate,
Par din ce în ce mai mult statui.

***

 D.M. GAFTONEANU

Alegători de paie (parodie-fabulă electorală 2014)                             

Lupul, charismatic ,,cap-în-nori”,
Bun de gură… ca mai toți românii,
Nume mare printre nonvalori,
Se vrea baciul-șef mai mare stânii.

Angel radios cu zâmbet blând
Printre stoluri lungi de păsărele,
L-au ales cu hurta într-un gând,
Vârf de lance, ,,așchii” și ,,surcele”.

Important e totuși că, puțin,
Pare-se c-a început să-i placă-
Amănunte nu le prea rețin-
Chiar atunci când unii îl atacă.

-Pericol mare, pierim, confrați,
Arde țărișoara la grămadă!
Sus, la urne, toți, nu ezitați!
Bâzâie ciraci la colț de stradă.

Ochi pline, curg vorbe de catran,
Lună se fac petele din soare,
Iar cioclii, cu gheare de hultan
Ca hunii, pornesc la vânătoare!
Jderi… dihori… mistreții vin la rând,
Măgari… corbi… bivolii cu coarne,
Vulpile ce cumpără și vând
Trâmbițe-cocoși și gaițe-goarne!

…Apel la capre, oi surate,
La vaci, boi, cerbi… (sunt ,,papagali” destui!):
,,-Ce lup, votați cu… «râsul»! Poate,
Cu chef  de glume… vom fi mai sătui!”



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 24 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5