Ion Simut, critic literar

Dezvăluire, 18 iulie 2015, moștenitorii literari ai lui Mihai Sadoveanu  sunt din Olanda

                  Ca și în România, Wichipedia scrie mult și bine despre Sadoveanu, astfel cititorul află că după moartea lui Sadoveanu, l-a continuat soția Valeria Sadoveanu – stabilită în apropierea mânătirii Văratec- și  a mai trăit timp 30 de ani după moartea soțului ei.

                        Despre moştenirea lui Mihail Sadoveanu, am aflat ceea ce nu spune Wichipedia și nici autori dedicați, din relatări, Dan Herford,8 decembrie 2011 și dialogul cu Ion Simuț, critic literar, 18 iulie 2015, informații de care mă folosesc, împărtășindu-vi-le pentru luminarea ignoranței și a altora ca mine.

                       De altfel, cum intră în discuție, încep și eu cu vorbele lui Ion Simuț. Lumea literară românească a aflat, cu oarecare surprindere, că Jordan Herford, cetăţean olandez, este moştenitorul drepturilor de autor pentru reeditarea scrierilor lui  Mihail Sadoveanu, pentru că se cunosc prea puţine, dacă nu deloc,  informaţii despre aceasta.

              Jordan Herford este  cetăţean olandez de origine română, stabilit în Olanda de 35 de ani, este  licenţiat în muzică, profesor de muzică timp de 27 de ani la o şcoală de muzică de lângă Amsterdam, acum pensionar.

          Aflăm că după Sadoveanu, familia, prin Profira Sadoveanu – una din fiice- și Smaranda Caterina Herford, și-au adjudecat  drepturile succesorale, iar după moartea și a Profirei de acest lucru s-a ocupat Mircea, tatăl lui Dan (Jordan), soţul d-nei Smaranda Caterina Herford, singura nepoată şi descendentă directă a marelui scriitor român Mihail Sadoveanu.

        -După decesul tatălui meu, doamna Smaranda Caterina Herford, mama mea, m-a rugat ca eu să administrez legal aceste drepturi, deoarece dânsa nu mai doreşte sub nicio formă să aibă de-a face cu absolut nicio persoană din lumea editorială, referindu-se, desigur, la  acele edituri care au avut cu dânsa contracte ani de zile, ani în care editurile au beneficiat din plin din vânzările de carte sadoveniană şi despre care ea a fost convinsă că sunt cinstite şi oneste, i se povestește celui care o face pe reporterul.

       Celui interesat i se precizează că Drepturile de autor ce rezultă din editarea operelor marelui autor al neamului românesc Mihail Sadoveanu nu au fost stabilite în urma unui proces, ci au fost reglate corect şi bătute-n cuie, notarial, prin testamentul făcut chiar de Mihail Sadoveanu, testament înregistrat legal la un notariat public din Bucureşti, deturnând intențiile neconforme ale unei patroane, Nicoleta Cofcinski, cu care a existat diferende, soluționate prin procese, asupra spezei în sine nu insistăm.

              -Am venit din Olanda în România şi, timp de 4 (patru) ani de zile, m-am ocupat de acest proces odios intentat mamei mele de către Societatea  CopyRo, proces pe care l-am câştigat pe toate cele trei căi de atac, până la Curtea Supremă!

             Cu cheltuieli mari și tensiunea în care a trăit mama celui cu discuția timp de patru ani, rozându-i sănătatea.

          Acum există înființată de noi Editura Mihail Sadoveanu care în memoria bunicului şi străbunicului, până în anul 2031 când vor expira drepturile legale de autor asupra operei sadoveniene, putem  să veghem în mod constant la editarea şi publicarea operelor sadoveniene la un standard cât se poate de înalt. Din anul 2013, de când s-a înfiinţat Editura Mihail Sadoveanu, s-a terminat cu editarea operelor sadoveniene pe hârtie ordinară, hârtie de cea mai proastă calitate, aceasta pentru ca editorii de carte să aibă câştiguri cât mai mari!

              Editura Mihail Sadoveanu şi-a propus, de la început, ca primele ediţii ale fiecărui titlu sadovenian sã aibă coperţile cartonate, iar hârtia să fie de cea mai bună calitate şi, pe cât posibil, să introducă şi ilustraţii la textele sadoveniene. De exemplu, acum Hanu Ancuţei are pentru prima dată ilustraţii!Am reeditat până acum: Baltagul, Hanu Ancuţei, Dumbrava minunată, Fraţii Jderi (I-II-III) şi Neamul Şoimăreştilor. Până în toamnă mi-am propus să public urmatoarele volume:Toate romanele istorice, apoi Creanga de aur, Ţara de dincolo de negură, nuvela superbă Haia Sanis, care a fost dată uitării şi nici măcar nu este remarcată în programa şcolară! De asemeni, gata de tipar, am două titluri, reeditări în premieră, ca să spun aşa.

            Din latura religioasă a operei marelui scriitor doresc să readuc la lumină superbul volum Legende sfinte, care nu are echivalent, şi încă un titlu, care, de fapt, în perioada comunistă nu a fost publicat niciodată: Lacrimile Ieromonahului Veniamin. După cum vedeţi, aceste titluri vor fi publicate în ciuda faptului că nu sunt recomandate de către mai marii experţi din Ministerul Educaţiei. Editura Mihail Sadoveanu nu publică pentru a face averi, ci publică şi va publica opera sadoveniană, dacă se poate integral (!!), pentru a demonstra că spiritul sadovenian trăieşte, reînviat prin această editură.

                  La Editura Mihail Sadoveanu nu va exista un titlu care dă sau nu dă bine la vânzare! La Editura Mihail Sadoveanu toate titlurile sadoveniene sunt valoroase!

                  Personal, niciodată nu mă va interesa faptul dacă piaţa de carte este sau nu este bună. Nu m-am înhămat la acest proiect să testez dacă piaţa de carte este bună sau nu, opera sadoveniană nu trebuie racordată la piaţa de carte, ci este o superbă bijuterie de familie, pe care trebuie să o păstrăm cu sfinţenie şi să o dăm din generaţie în generaţie mai departe! Am totodată misiunea nobilă de a aduce, din nou, copiilor din România opera sadoveniană, deoarece ea face parte din Tezaurul nostru sfânt cultural. Cine va dori să cumpere aceste opere sadoveniene este binevenit, iar ele vor exista în vitrina Editurii Mihail Sadoveanu până în anul 2031, după care vor intra în domeniul public în privinţa drepturilor de autor şi atunci se va face din nou selecţia titlurilor care dau sau nu dau bine la vânzare…!

                  Vor reapărea titluri care au fost cu bună ştiinţă uitate, deoarece „nu dau bine la vânzare“, precum În amintirea lui Creangă, Bordeeni, Anii de ucenicie, Dureri înăbuşite, Vremuri de bejenie, Olanda, reportaje de călătorie în Olanda, Locul unde nu s-a întâmplat nimic, Paştile blajinilor, Ostrovul lupilor, Ochi de urs, Istorisiri de vânătoare etc.

                 Ideea falsă, precum că piaţa de carte nu este bună nici în alte părţi, nu corespunde realităţii! Ţara unde trăiesc, Olanda, înregistrează o revigorare a vânzării de carte, cu toate că s-a crezut o vreme că iBook-ul, Kindle-ul vor înătura cartea. Fals! Iată că tineretul nu este fixat pe iBook şi doreşte, totuşi, să… răsfoiască o carte, dar nu digitală! Iar acest lucru mai depinde şi de voinţa editorilor de a merge cu timpul înainte şi, totodată, depinde de convingerea distribuitorilor de carte că şi ei trebuie să contribuie la reclama de carte.

                    În România am constatat, din păcate, că distribuitorul este convins că el are datoria numai de a muta cărţile de la editor la cumpărător şi să-şi ia procentul cât mai gras. Total incorect, dar mai ales neproductiv! Distribuitorul, cu atât mai mult cel care are o distribuţie exclusivă de la o editură, este obligat să gândească împreună cu editorul, nu să stea în fotoliul de distribuţie exclusivă şi să încaseze procentele cât mai mari, doar aşteptând clienţii şi librarii să vină la poartă… În momentul în care se va ajunge la un mod de gândire comun dintre editură si distribuitor şi vor pune împreună pe masă planuri de marketing care să atragă cititorii, atunci se va resimţi o revigorare a pieţei de carte.

                 Dacă se va aştepta, într-o formă pasivă, să  se dea sau să vină cititorul de la sine şi să se roage pentru a cumpăra o carte, nu va fi bine.

                  Personal, nu-mi vine să cred ceea ce se întâmplă acum în România. După 32 de ani de trăit în Olanda, ajuns în România, constat cu stupoare că din opera de aproape 90 de titluri a celui mai mare scriitor român pe care l-a avut până acum poporul român, au mai rămas doar 4 sau 5…! O autodistrugere a valorilor culturale naţionale fără precedent! Vreţi să mă credeţi – bine, nu vreţi să mă credeţi – să fiţi sănătos, Olanda ar da orice să aibă în istoria literaturii neerlandeze un scriitor gigant de talia lui Mihail Sadoveanu! Scriitorii olandezi, precum Hendrik van Veldeke (romane istorice), Jacob van Maerlant (Biblia în versuri), Joost van den Vondel, Pieter Corneliszoon Hooft, Jan van der Noot, Dirck Volckertszoon Coornhert, Gerbrand Adriaensz Bredero, Constantijn Huygens, Jacob Cats, Joost van den Vondel, Adriaan Poirters, Justus de Harduwijn, Michiel de Swaen etc., pe care i-am citit, pot să spun, cu mândrie, că nu au flacăra geniului lui Sadoveanu.

                 Dacă vom reduce opera lui Sadoveanu la 3-4-5 titluri, ce va rămâne în loc…? La ce foloseşte această simplificare? Deci, la întrebarea dumneavoastră răspunsul este acesta: Da, îmi voi asuma în exclusivitate reeditarea operei marelui scriitor Mihail Sadoveanu! Este trist să constaţi că nici până astăzi, în anul 2015, nimeni nu s-a mai sinchisit, nici măcar Academia Română sau Biblioteca Naţională, să realizeze o nouă serie de Opere complete sadoveniene! Singura serie de Opere complete Mihail Sadoveanu şi unica este cea editată la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, începută în anul 1954 şi încheiată în 1973 la Editura Minerva!

          Pentru conformitate, Ion N. Oprea, Iași, 26 august 2021