Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 3 (135), Martie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Ionuţ Caragea ne aduce veşti de departe

Primit pentru publicare: 24 Martie 2020
Autor: Elena PAPADOPOL
Publicat: 25 Martie 2020
© Elena Papadopol, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Ionuţ Caragea ne aduce veşti de departe

Pentru că evenimentele pe care le trăim ne modifică propriul ritm și ne lasă impresia intensă de întuneric, ne concentrăm în exterior, pe manuscrisul pandemiei acestei lumi și, fără să vrem, lăsăm poeziei puține drumuri pentru a ajunge la noi. 

De curând, am primit două volume de versuri: „Eu la pătrat” și „Locuiesc în casa cu ferestre închise” (ambele publicate în anul 2020, la editura Fides din Iaşi), ale poetului Ionuț Caragea, căruia îi mulțumesc pentru ceea ce dăruieşte cu atâta lumină în suflet și prietenie.

În cele două cărți diferite tematic şi stilistic („Locuiesc în casa cu ferestre închise” este  scrisă în vers alb şi se potriveşte crizei prin care trecem, iar „Eu la pătrat” este o antologie în vers clasic), am pus „semne” poeziilor care m-au impresionat cel mai mult şi, după ce am revenit asupra cărţilor, am realizat că „semnele” sunt aproape peste tot. Dat fiind faptul că aşteptam şi veşti bune în vreme de criză, am ales să vă aduc „Veşti de departe”, „de la o picătură de ploaie”, despre pacea și căldura unui poet care „peticește un cer sfâșiat de gânduri și iluzii rebele”, aflând, „de la un curcubeu zâmbitor”, că „drumul spre nemurire \ are culorile creioanelor \ cu care mi-am desenat \ copilăria”.

Poetul Ionuț Caragea creează la unison cu inima și cu mintea, într-o zidire sufletească a picăturii de ploaie şi a palei de vânt, a razei de soare şi a „curcubeului zâmbitor”, a „râului învolburat” şi a speranței unui vis de iubire care, prin cântecul cuvintelor, invocă „dragostea”, „grija de umbră” şi „copilăria”. Acestea sunt, neîndoielnic, „vești de departe \ despre tot ce se-ntâmplă \ atunci când uit \ cine sunt și ce vreau”.

Motivul „umbrei”, din versurile „azi am aflat \ de la o rază de soare \ că trebuie să am grijă \ de umbră ca de copilul meu \ altfel \ aș rămâne complet singur”, este cheia metaforică a talentului poetic, luminat și susținut de Universul interior şi cel exterior, „umbra” având astfel, la nivelul unei interpretări psihologice atipice, un sens pozitiv, puternic, de atașament, ca de propriul copil. Acest sens scoate în evidenţă dragostea pentru scris, de care, dacă nu ar avea grijă, poetul s-ar îndepărta de el însuși, „rămânând complet singur”. 

Din această ipostaziere, cititorul descoperă ce anume cheamă inima poetului la viață, în poezia ” Veşti de departe „, din volumul „Locuiesc în casa cu ferestre închise”/ „J’habite la maison aux fenêtre fermées”, distins de către Societatea Poeților Francezi, cu premiul „Mompezat 2019”. 

Noi suntem siguri că toate victoriile lui Ionuţ Caragea sunt importante nu numai pentru el, dar şi pentru noi, fiindcă îndemnul profetic de a sta în casa cu ferestre închise, descifrând misterul unei lumi ignorate de mulţi, poate fi salvarea pe care o căutăm cu toţii. Un om, pentru a fi salvat, are nevoie în primul rând de o minte sănătoasă, pentru a avea un trup sănătos. Altfel, orice fugă e zadarnică, iar orice izolare, fără comunicarea cu partea cea mai intimă şi mai frumoasă din noi, te duce în pragul zădărniciei şi al nebuniei. 

Elena Papadopol, 24 martie 2020