Primit pentru publicare: 13 aug. 2017
Autor: Ionuț ȚENE
Publicat: 14 aug. 2017
Editor: Ion ISTRATE

 Ionuț Țene: Mihai Viteazul garantul drepturilor și libertăților orașului medieval Cluj

Carol Robert de Anjou a decis, în 19 august 1316, să acorde Clujului statutul de oraș. La data de 2 iulie 1405 Regele Sigismund de Luxemburg conferă Clujului statutul de oraş liber regesc şi autorizează fortificarea sa pe un perimetru mai mare. De atunci clujenii s-au bucurat de privilegii specifice orașelor medievale. Breslele și comerțul au înflorit în orașul de la poalele Feleacului. Chiar și atunci când Mihai Viteazul a învins oastea principelui cardinal Andrei Bathory la Șelimbăr (Schellenberg), pe 28 octombrie 1599, domnitorul muntean a respectat drepturile și libertățile orașului liber regesc Cluj. Mihai Viteazul s-a atașat de Cluj, oraș care l-a vizitat în scurta sa domnie peste Transilvania. Despre legăturile dintre voievodul valah și clujeni a scris în 2004 o excelentă carte istoricul Damian Todiță intitulată sugestiv ”Mihai Viteazul și Clujul” (Ed. Napoca Star, 2004). În această carte am descoperit informații inedite, chiar și costurile cinei și cazării la cel mai bun han din oraș a lui Mihai Viteazul, suportate de consiliul municipal, după bătălia de la Guruslău, cu câteva zile înainte să fie asasinat de generalul Basta pe Câmpia de la Turda. Clujenii au dorit să-i facă o ședere frumoasă domnului muntean și ca o modalitate de a atenua mânia lui Mihai Viteazul că cel mai bun căpitan al său Baba Novac a fost executat în piața centrală a orașului și expus în țeapă în fața Bastionului Croitorilor. La 5 februarie 1601, la Cluj, a fost asasinat Baba Novac, împreună cu duhovnicul său, Saşca, apoi au fost puşi în ţeapă. Imediat după ce a intrat în cetatea Alba-Iulia, pe 14 noiembrie 1599, Mihai i-a scris primarului “oraşului nostru”, Cluj: “Credem, că vă este cunoscut D-voastră cum Dumnezeu ne-a adus în ţara aceasta şi ne-a dat biruinţă “. Aceasta arată sensibilitatea lui Mihai Viteazul față de Cluj. Legătura lui Mihai cu Clujul era permanentă. În scrisoarea din 20 mai 1600, domnul comunica din tabăra de pe malul Nistrului bucuria de a fi cucerit Moldova şi că „ în curînd mă voiu întoarce la voi. Dumnezeu să vă binecuvînteze”. Între 10-16 august 1601, Mihai Viteazul s-a aflat în Cluj. În 12 august a făcut parastas pentru căpitanul său, Baba Novac, şi a ridicat un steag în cinstea sa în fața Bastionului Croitorilor. Erau ultimele acțiuni și măsuri luate de Mihai Viteazul cu câteva zile înainte să se întâlnească cu moartea fizică. Ultimul oraș prin care a trecut în viață Mihai Viteazul a fost orașul medieval Cluj pe care l-a iubit și respectat.

Recent am primit de la un renumit anticar din Cluj-Napoca o culegere de documente din anul 1933 întocmită de istoricul Andrei Veress. În această carte am descoperit un zapis emis de voievodul muntean prin care confirma privilegiile, drepturile și libertățile cetății Cluj ca și oraș liber regesc. Mihai Viteazul a dorit ca în ecuația sa politică orașul Cluj să rămână o cetate cu cetățeni liberi și cu drepturi confirmate din vechime. Mihai Viteazul a emis documentul de confirmare a libertăților clujenilor la Alba – Iulia pe 24 ianuarie 1600 (ce dată de coincidență istorică). În document se specifica clar: ”Se confirmă și garantează locuitorilor Clujului libertățile, imunitățile, privilegiile și prerogativele oferite de regii Ungariei și principii Transilvaniei”. Mihai Viteazul a fost un domn al epocii sale, un spirit european al timpului său, și a știut, chiar dacă a cucerit prin sabie Ardealul, să respecte și să confirme prerogativele, libertățile și drepturile medievale ale orașului liber regesc Cluj.