Silvia LAZAROVICI

IORGA, NICOLAE (NICU N. IORGA)

n. 17 iun. 1871, Botoşani – m. 27 nov. 1940, Strejnic, jud. Prahova

Istoric, critic literar, memorialist, dramaturg, poet, publicist. A absolvit Şcoala Primară „Marchian Florescu” (1878-1881), Liceul „A.T. Laurian” din Botoşani (1881-1886), Liceul Naţional din Iaşi (cl. a VI-a, bac. 1888), Facultatea de Litere din Iaşi (1888 – 1889) – magna cum laude.

Debut publicistic cu un articol despre Năpasta lui I.L. Caragiale în Lupta (1890); a mai publicat în: Adevărul, Analele Academiei Române, Arhiva, Arhivele Olteniei, Bucovina, Buletinul geografic, Constituţionalul, Contemporanul, Convorbiri literare, Drapelul, Epoca, Era nouă, Familia, Gazeta Transilvaniei, l’Indépenadance roumaine, Literatură şi artă română, Lumea universitară, Lupta, Noua revistă română, Nuovo Archivio veneto, Ramuri literare, Revista Moldovei, Revista nouă, Revista pedagogică, Revue critique d’histoire et de littérature, Revue de l’Orient latin, Revue historique, România jună, Românul, Timpul, Vatra ş.a.

Cu ajutorul lui B.P. Hasdeu obţine o bursă de studii în Franţa şi Germania (1890-1894), specializare la École Practique des Hautes Études din Paris (1890-1893; 25 mart. 1893 doctorat cu teza Philippe de Mezieres 1327-1405 et la croisade en XIV-eme siècle). Face călătorii de studii la Londra, Oxford, Roma (1891); se înscrie la Universitatea din Berlin (ian. 1893), după care trece la Universitatea din Leipzig (iun. 1893; 4 aug. 1893 – doctorat cu teza Thomas III, Marquis de Saluces). Mai studiază o perioadă arhivele din Dresda, München, Nürnberg, Innsbruck, Veneţia, Milano şi Torino, iar în 1894 revine în ţară, fiind numit prof. suplinitor la Catedra de Istorie Universală a Universităţii din Bucureşti, în 1895 devine prof. titular; în 1897 este ales membru corespondent al Academiei, în 1907 devine deputat în parlament (până în 1940), iar în 1910 membru cu drepturi depline al Academiei Române.

A desfăşurat o imensă muncă de cercetare istorică în ţară şi în străinătate, roadele acesteia fiind publicate în seriile Acte şi fragmente cu privire la istoria românilor (3 vol.; Bucureşti, 1895-1897), Notes et Extraits pour servir a l’histoire des Croisades au XV-ecle (1899- 1916) şi Studii şi documente cu privire la istoria românilor (1901-1916).

Între 1905-1906 a condus revista Sămănătorul, în 1906 a întemeiat Neamul Românesc şi în 1907 revista Floarea darurilor, apoi a intrat în Liga Culturală (1907-1940), acţiune marcată prin publicarea articolului „Chemarea Ligii”; s-a mutat temporar la Vălenii de Munte (1908), unde a înfiinţat Universitatea Populară şi a scos revista Neamul românesc literar, iar în 1913 revista Drum drept. De asemenea s-a ocupat aici şi de redacţia Calendarului Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor românilor (1908-1934). A fondat, împreună cu V. Pârvan şi G. Murgoci, Institutul de Studii Sud-Est Europene (1914) şi a înfiinţat în 1915 Revista Istorică (Bucureşti) pe care a condus-o până în 1940. În timpul refugiului de la Iaşi (1916-1918) a scos acolo revistele Neamul românesc literar şi Drum drept; în 1918 a devenit preşedintele primei Adunări a deputaţilor din România unită; între cele două războaie mondiale a redeschis Universitatea Populară de la Vălenii de Munte (1921), în 1924 a înfiinţat şi editat Revue Historique du Sud-Est Européen, a reluat activitatea Ligii Culturale şi a intrat în politica de partid: preşedinte al Partidului Naţionalist-Democrat (m. fondator, 1910-1925), Preşedinte al Consiliului de Miniştri (1931-1932), rector al Universităţii din Bucureşti (1929-1932), Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1931-1932), Ministru de stat (1938), senator (1939), Preşedintele Senatului (1939), Consilier regal (1938-1940). A efectuat multe călătorii în Franţa, Danemarca, Suedia, Elveţia, Italia, Spania, Norvegia şi America de Nord, ţinând conferinţe la numeroase universităţi, onorat cu înalte titluri academice. A înfiinţat şi a condus Şcoala Română de la Paris (de la Fontenay-aux-Roses, 1920) şi Casa Română de la Veneţia (apr.1930). De asemenea în 1937 a pus bazele Institutului de studii bizantine şi ale Institutului pentru Studiul Istoriei Universale, care mai târziu îi va purta numele. Între iul. 1936 – nov. 1940 a apărut la Bucureşti, sub conducerea lui Nicolae Iorga, revista Cuget clar, ultima încercare a acestuia de a reînvia sămănătorismul. Adversar recunoscut al curentelor extremiste din politică, Nicolae Iorga a fost asasinat de legionari în noaptea de 27/28 nov. 1940 în pădurea de lângă localitatea Strejnic, jud. Prahova.

OPERA: Poezii: (1890-1893) (Bucureşti: Tip. I.G. Haimann, 1893), Schiţe din literatura română, vol. 1-2 (Iaşi: Editura Librăriei Fraţii Şaraga, 1893-1894), Amintiri din Italia. Giosue Carducci (Bucureşti: Editura H. Steinberg, 1895), Cronicile muntene (Bucureşti: Tip. Carol Göbl, 1899), Opinions sincères (Bucarest: Imp. L’Indépendance Roumaine, 1899), Opinions pernicieuses d’un mauvais patriote (Bucureşti: Imp. L’Indépendance Roumaine, 1900), Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea: (1688-1821) (Bucureşti: Institutul de Arte Grafice şi Editură Minerva, 1901; Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1969), Istoria lui Mihai Viteazul: pentru poporul român (Bucureşti, 1901), Scrierile Cantacuzinilor (Bucureşti: Minerva, 1901), Sate şi preoţi din Ardeal (Bucureşti: Tip. Carol Göbl, 1902), Scénes et Histoires du passé roumain (Bucarest: Imp. L’Indépendance Roumaine, 1902), Cuvinte adevărate (Bucureşti: Minerva, 1903; ed. a 2-a, 1904), Istoria lui Ştefan cel Mare povestită neamului românesc (Bucureşti: Minerva, 1904), Pe drumuri depărtate (Bucureşti: Minerva,1904), Drumuri şi oraşe din România (Bucureşti: Minerva, 1904; ed.a 2-a, Bucureşti: Editura Librăriei Pavel Suru, 1916), Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688 (Bucureşti: Tip. I.V. Socec,1904), Istoria românilor în chipuri şi icoane, vol. 1-3 (Bucureşti: Minerva, 1905-1906; Craiova: Ramuri, 1921; Bucureşti: Humanitas, 1992; Bucureşti: Erc Press, 2010; Bucureşti: Humanitas, 2012), Povestiri, scrisori şi cronici (Bucureşti: Editura Ministerului de Instrucţie, 1905), Sate şi mănăstiri din România (Bucureşti: Minerva, 1905; ed. a 2-a, Bucureşti: Editura Librăriei Pavel Suru, [1916]),), Neamul românesc în Bucovina (Bucureşti: Minerva, 1905), Neamul românesc în Basarabia (Bucureşti: Socec, 1905), Cărţi şi scriitori români din veacurile XVII-XIX (Bucureşti: Tip. Carol Göbl, 1906), Neamul românesc în Ardeal şi Ţara ungurească (Bucureşti: Minerva, 1906), Prin Bulgaria la Constantinopole (Bucureşti: Minerva, 1907), Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea, vol. 1-3 (vol. 1-2, Bucureşti: Minerva, 1907-1908; vol. 3, Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1909; ed. rev. şi aug., 1925-1933; Bucureşti: Minerva, 1983), Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a românilor (Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1908; … Iaşi, 2013), Din faptele străbunilor (Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1909), Pasărea măiastră (Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1909), Pilde filosoficeşti (Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1909), Poesii ale scriitorilor din epoca Unirii (Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1909), Balada populară românească (Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1910), Poeţii români de supt stăpânirea rusească (Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1910), Cugetări (Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1911; ed. nouă 1968; 1972), Oameni cari au fost (Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1911), Gh. Asachi ca tipograf şi editor (Bucureşti: Socec, C. Sfetea şi Librăria Naţională, 1912), Pagini despre Basarabia de astăzi (Vălenii de Munte: Editura Societăţii „Neamul Românesc”, 1912), Trei drame (Mihai Viteazul; Învierea lui Ştefan cel Mare; Un domn pribeag; Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1912), Note de drum. Prin Germania (Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1913), Constantin Brâncoveanu (dramă în cinci acte; Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1914), Cinci conferinţe despre Veneţia (Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1914), O luptă literară, vol. 1-2 (Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1914-1916), Pagini despre Serbia de azi (Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1914), Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria, vol. 1-2 (Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1915; Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985; Bucureşti: Saeculum I.O., 2006), Mihai –Vodă Viteazul (Bucureşti: Institutul de Arte Grafice, 1915), Spiritul public şi literatura în epoca Unirii (Bucureşti: Tip. Ion C. Văcărescu, 1915), Cărţi reprezentative în istoria omenirii, vol. 1-4 (Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1916-1931), Din mijlocul luptei ([traduceri şi opt poezii originale]; Iaşi: Tip. Foii Neamul Românesc, 1918), Opere necunoscute ale lui Costachi Negruzzi (Iaşi: Tip. ziarului „Neamul Românesc”, 1918), Istoria lui Mihai Viteazul: pentru poporul românesc scrisă la 1900 (Bucureşti: Cultura Neamului Românesc, 1919; Bucureşti: Semne, 2006), Anthologie de la littérature roumaine des origines au XX-e siècle (în colab.; Paris: Libraire Delagrave, 1920), Cantemir Bătrânul (dramă în cinci acte; Bucureşti: Neamul Românesc, 1920), Un Domn pribeag (dramă în cinci acte; Bucureşti: Cultura Neamului Românesc, 1920), Istoria literaturilor romanice în dezvoltarea şi legăturile lor, vol. 1-3 (Bucureşti: Cultura Neamului Românesc, 1920), Istoria românilor prin călători, vol. 1-4 (Bucureşti: Cultura Neamului Românesc, 1920-1922; ed. a 2-a, Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1928-1929; Bucureşti: Editura Eminescu, 1981), Mihai Viteazul (dramă în cinci acte; Bucureşti: Cultura Neamului Românesc, 1920), În Franţa: drumuri ale unui istoric (Bucureşti: Editura Pavel Suru, 1921), Opera poetică a lui N. Iorga (Craiova: Ramuri, 1921), Pagini de critică din tinereţe (Craiova: Ramuri, 1921), Tudor Vladimirescu (dramă în cinci acte; Craiova: Ramuri, 1921), Moartea lui Dante. Molière se răzbună (două comemorări: teatru; Craiova: Ramuri, 1922), Omul care ni trebuie (piesă în trei acte; Craiova: Ramuri, 1922), Români şi Slavi; Români şi Unguri (două conferinţe…; Bucureşti: Editura Institutului Sud-Est European, 1922), Zidirea mănăstirii Argeş (un act; Craiova: Ramuri, 1922), Contes roumains (Paris: J. Gamber, 1923), Sarmală, amicul poporului (piesă în trei acte; Craiova: Ramuri, 1923), Idées et formes littéraires françaises dans le Sud-Est de l’Europe (Paris: J. Gamber, 1924), Note polone (Bucureşti: Tip. Datina Românească, 1924), La Roumanie pittoresque (Paris: J. Gamber,1924), Trei drame (Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1924), Les écrivains réalistes en Roumanie comme temoins du changement de milieu au XIX –e siècle (Paris: J. Gamber, 1925), Isus (dramă în cinci acte; Craiova: Ramuri, 1925), La société roumaine au XIX-e siècle dans le théâtre roumain (Paris: J. Gamber, 1926), Câteva zile prin Spania (Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1927), Fata babei şi fata moşneagului (legendă dramatică în cinci acte; Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1927), Médaillons d’histoire littéraire byzantine (Paris, 1926 – 1927), Cleopatra (piesă în cinci acte; Bucureşti: Cartea Românească, 1928), Evoluţia ideii de libertate (Bucureşti: M.I., 1928), Livres populaires dans le Sud-Est de l’Europe (Bucureşti: Cultura Naţională, 1928), Ţara latină cea mai depărtată în Europa: Portugalia (note de drum şi conferinţe; Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1928), Art et littérature des Roumains (Paris: J. Gamber, 1929), Fratele păgân (dramă în cinci acte; Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1929), Istoria literaturii româneşti. Introducerea sintetică (Bucureşti: Editura Librăriei Pavel Suru, 1929; Bucureşti: Minerva, 1977; ed. nouă 1988), Ţări scandinave: Suedia şi Norvegia (note de drum şi conferinţe; Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1929), Privelişti elveţiene (Bucureşti: Tip. Datina Românească, 1930), America şi românii din America (note de drum şi conferinţe; Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1930), Fiul cel pierdut (dramă în trei acte; Ploieşti: Tip. Datina Românească, 1930), Sfântul Francisc (dramă în cinci acte; Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1930), Casandra (piesă în cinci acte; Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1931), Ovidiu (poem dramatic în cinci acte; Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1931), Memorii, însemnări zilnice, vol. 1-7 (Bucureşti: Naţionala, 1931-1939), Vederi din Grecia de azi (Bucureşti: Casa Şcoalelor,1931), Acuma patruzeci de ani: versuri uitate în săltar (cu câteva altele; Bucureşti: Tip. Datina Românească, 1932), O ultimă rază (piesă în cinci acte; Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1932), Supt trei regi (Bucureşti: Tip. Datina Românească, 1932), Catapeteasma ruptă-n două (dramă în cinci acte; Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1934), Moartea lui Asur (dramă în cinci acte; Bucureşti: Ed. Teatrul Naţional, 1934), Istoria literaturii româneşti contemporane, vol. 1-2 (Bucureşti: Adevărul, 1934; vol. 1-3, Bucureşti: Minerva, 1985), O viaţă de om, aşa cum a fost, vol. 1-3 (Bucureşti: Editura N. Stroilă, 1934), Oameni cari au fost, vol. 1- 4 (Bucureşti: Fundaţia pentru Literatură şi Artă Regele „Carol II”, 1934-1939; reed. vol. 1-2, Editura pentru literatură, 1967; Bucureşti: Editura Militară, 1975; ed. integrală, 2 vol.; [s.l., s.n.], 2009), Istoria lui Mihai Viteazul (Bucureşti: M.A.N., 1935; Bucureşti: Editura Militară, 1968; Bucureşti: Minerva, 1979; Chişinău: Universitas, 1992; Craiova: Sitech, 2008; Bucureşti: Saeculum Vizual, 2009), Sângele lui Minos (dramă în cinci acte; Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1935), Guide historique de la Roumanie (Bucureşti: [s.n.], 1936), Istoria Românilor (10 vol., Bucureşti: [s.n.], 1936-1939; Vălenii de Munte: Tip. „Datina Românească”), Un biet moşneag şi un doge (dramă în cinci acte; Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1936), Primele mele drumuri italiene (Bucureşti: Tip. Datina Românească,1936), Sfaturi pe întunerec, vol. 1-2 (Conferinţe Radio, 1931-1940; Bucureşti: Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, vol. 1, 1936; vol. 2, 1940; Bucureşti: Editura Militară, 1976; reed., Bucureşti: Minerva, 1996; Bucureşti: Casa Radio, 2001), Zbor şi cuib (comedie în trei acte; Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1937), Instantanee veneţiene (Bucureşti: Imprimeria Naţională, 1938), Răzbunarea pământului (tragedie antică în trei acte; Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1938), Istoria Bucureştilor (Bucureşti: Monitorul Oficial, 1939), Neamul românesc în Ardeal şi Ţara Ungurească la 1906 (Bucureşti: Editura Ministerului de Interne, 1939; Bucureşti: Saeculum I.O., 2005), Regele Cristina (dramă în cinci acte; Bucureşti: Tip. Datina Românească, 1939), Moartea lui Alexandru (dramă în cinci acte; Bucureşti: Ed. Teatrul Naţional, 1939), Toate poesiile lui N. Iorga, vol. 1-2 (Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească,1939-1940), Vagabondul (dramă în trei acte; Bucureşti: Tip. Datina Românească, 1940), Pagini alese, vol. 1-2 (antologie; Bucureşti: Editura pentru literatură, 1965), Istoria literaturilor romanice în dezvoltarea şi legăturile lor (Bucureşti: Editura pentru literatură universală, 1968), Pagini de tinereţe, vol. 1-2 (Bucureşti: Editura pentru literatură, 1968), Scrieri despre artă (Bucureşti: Meridiane, 1968), Studii literare, vol. 1-2 (Bucureşti: Editura Tineretului, 1969-1970), Scrieri (Bucureşti: Editura Ion Creangă, [1971]), Cugetări (Bucureşti: Albatros, 1972), Evocări din literatura universală (Bucureşti: Univers, 1972), Orizonturile mele. O viaţă de om, aşa cum a fost (Bucureşti: Minerva, 1972; ed.…, ed. a 5-a, 1984), Peisagii (Cluj: Dacia, 1972), România cum era până la 1918 (Bucureşti: Minerva, 1972), Teatru, vol. 1-2 (Bucureşti: Minerva, 1974-1980), Privelişti din ţară (Bucureşti: Editura pentru turism, 1974), Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal şi Banat (Bucureşti: Minerva,1977), Istoria lui Ştefan cel Mare (Bucureşti: Minerva, 1978; Bucureşti: Editura Militară, 1985), Ultimele (Craiova: Scrisul românesc, 1978), O luptă literară, vol. 1-2 (Bucureşti: Minerva, 1979), Călătorii peste hotare, vol. 1-2 (Bucureşti: Minerva,1980), Discursuri parlamentare: 1907-1917 (Bucureşti: Editura Politică, 1981), Eminescu (Iaşi: Junimea, 1981), Sinteza bizantină (Bucureşti: Minerva, 1982), Evocări istorice (Bucureşti: Minerva, 1983), Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea, de la 1821 înainte, vol. 1-3 (Bucureşti: Minerva, 1983), Voinţa obştii româneşti (Bucureşti: Editura Militară, 1983), Corespondenţă (2 vol., Bucureşti: Minerva, 1984), Pagini alese (Bucureşti: Editura Ion Creangă, 1985), Teatru şi societate (antologie; Bucureşti: Editura Eminescu, 1986), Conferinţe: ideea unităţii româneşti (Bucureşti: Minerva, 1987), Evoluţia ideii de libertate (Bucureşti: Meridiane, 1987), Pe drumuri depărtate, vol. 1: 1890-1926 (Bucureşti: Minerva, 1987), Istoria Românilor (ed. a 2-a, 10 vol.; Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică; Editura Enciclopedică,1988-2011, 2013), Cărţi reprezentative în viaţa omenirii, vol. 1-2 (Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1991), În luptă cu absurdul revizionism maghiar (Bucureşti: Globus, 1991), Ospiti romeni in Venezia ([s.l.,s.n.], 1991), Politica externă a Regelui Carol I (Bucureşti: Minerva, 1991), Scrisori către Catinca: 1900-1939 (Bucureşti: Minerva, 1991), Byzance apres Byzance (Paris: Balland, 1992), Istoria românilor pentru poporul românesc, vol. 1-2 (Bucureşti: Minerva, 1993), Oameni care au fost, vol. 1-3 (Galaţi: Porto-Franco, 1994-1997), Neamul românesc în Basarabia, vol. 1-2 (Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995-1997), Istoria relaţiilor române (Bucureşti: Semne, 1995), Hotare şi spaţii naţionale: afirmarea vitalităţii româneşti (Galaţi: Porto-Franco, 1996), Pagini de critică literară (Bucureşti: Garamond, 1996), Regina Maria: cu prilejul încoronării (Iaşi: Porţile Orientului, 1996), Regele Ferdinand: cu prilejul încoronării (Iaşi: Porţile Orientului, 1996), Chestiunea Dunării (Iaşi: Institutul European, 1998), Războiul pentru independenţă: acţiuni diplomatice şi stări de spirit (Bucureşti: Albatros, 1998), Peisagii (Cluj-Napoca: Cartimpex, 1998), Teama (proză scurtă, iraniană, modernă şi contemporană; Bacău: Plumb, 1998), Din trecutul istoric al oraşului Brăila (Brăila: Ed. Istros, 1999), Dobrogea romană (studii şi documente; Bucureşti, 1999), Generalităţi cu privire la studiile istorice (ed. a 4-a; Iaşi: Polirom, 1999), Istoria literaturii româneşti: introducere sintetică. Arta şi literatura românilor (sinteze paralele; Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1999), Istoria presei româneşti (Bucureşti: Editura M.L.R.,1999), Scrieri despre armeni (Bucureşti: Ararat, 1999), Supt trei regi (Bucureşti: Editura Pro, 1999), Byzantium after Byzantium (Iaşi-Oxford-Portland, 2000), O nouă epocă de cultură (Bucureşti: Editura Fundaţiei „România de Mâine”, 2000), Bizanţ după Bizanţ (Bucureşti: Editura 100+1 Gramar, 2002), Herodot (ed. facsimil; Bucureşti: Editura Artemis, 2003), Istoria lui Ştefan cel Mare: pentru poporul român (Bucureşti: Editura Artemis, 2004), Pomenirea lui Ştefan cel Mare (Suceava: Muşatinii, 2007), Art et littérature des roumains (syntheses paraleles; Bucureşti: Editura Academiei Române, 2008), Faptă şi suferinţă românească în Ardeal (Bucureşti: Saeculum I.O., 2008), Istoria Bucureştilor (ed. a 2-a; Bucureşti: Vremea, 2008), Lupta „ştiinţifică” împotriva dreptului românesc în Transilvania (Bucureşti: Saeculum I.O., 2008), Opinii sincere şi pernicioase ale unui rău patriot (Bucureşti: Humanitas, 2008), Scrieri alese: cuvântări şi comunicări rostite la Academia Română (Bucureşti: Editura Academiei Române, 2008), Ţări scandinave: Suedia şi Norvegia (note de drum şi conferinţe; Târgovişte: Valahia University Press, 2008), Viaţa românească în Ardeal (Bucureşti: Saeculum I.O., 2008), Despre Creangă (studiu critic; Piatra-Neamţ: Crigarux, 2009), Istoria Bucureştilor (Bucureşti: Erc Press, 2010), Istoria contemporană a României (Bucureşti: Erc Press, 2010), Ce pătimesc fraţii noştri; Ceasul pe care-l aşteptam (Bucureşti: Saeculum I.O., 2011), Istoria literaturii româneşti, vol. 1-3 (Bucureşti: Semne, 2011), Ceasul şacalilor (Bucureşti: Saeculum I.O., 2012), Istorie universală: elemente de unitate ale lumii medievale, moderne şi contemporane (Bucureşti: Saeculum I.O., 2012), Noua generaţie ardeleană (Bucureşti: Saeculum I.O., 2012), Viaţa şi domnia lui Constantin -Vodă Brâncoveanu (Bucureşti: Saeculum I.O., 2014), Focşaniul interbelic (Focşani: Terra, 2014), Conferinţe despre Armenia şi armenii din România (Bucureşti: Zamca, 2015), Cugetare şi faptă germană: zece lecţii făcute la Iaşi în 1917 (Iaşi: Demiurg, 2016), Franţa în sud-estul Europei (Iaşi: Demiurg, 2016), Istoria vieţii bizantine (Bucureşti: Editura enciclopedică, 2016), Istoria Europei vol. 1-2 (Bucureşti: Saeculum I.O., 2016), Lupta pentru limba română (Bucureşti: Cartex, 2016).

Antolog., pref.: Corespondenţa lui Ştirbei-Vodă (vol. 1-2, Bucureşti: Minerva, 1904-1905), Scrisori de boieri şi negustori olteni şi munteni către Casa de negoţ sibiană, Hagi Pop (1906), Scrisori de boieri (Vălenii de Munte, 1912), Scrisori Domneşti (Vălenii de Munte: Tip. Neamul Românesc, 1912), Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu din anii 1814-1815 (Bucureşti: Tip. Carol Göbl, 1914), Scrisori de negustori (Bucureşti: Tip. Datina Românească, 1925), Scrisori de boieri. Scrisori de domni (ed. a 2-a, Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1925; ed. a 3-a, 1931; Bucureşti: Eurosong&Book, 1999), Scrisori şi zapise de meşteri români (Bucureşti: Tip. Datina Românească, 1926), Scrisori domneşti din Arhivele de la Stockholm (Bucureşti: Tip. Cultura Naţională, 1929), Scrisori de femei (Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1932; Bucureşti: Vremea, 2011), Scrisori vechi de studenţi: (1822-1889) (Bucureşti: Tip. Datina Românească, 1934), Scrisori de familie ale vechilor Brâncoveni (Bucureşti: Tip. Cultura Naţională, 1935).

Traduceri: A.S. Puşkin – Ţiganii (Vălenii de Munte, 1908), N.B. Ştirbey – Raze de soare (Bucureşti, 1913), C. Goldoni – Hangiţa (Braşov, 1914), Maria, Regina României – Ţara mea (part. 1-2, Iaşi, 1917; ed. a 3-a, Sibiu, 1919); O poveste de la Sfântul Munte (Iaşi, 1917); Din mijlocul luptei (Iaşi, 1918), Povestea unei Domniţe neascultătoare (Iaşi, 1918); Contes roumaines (transposes en francais par…; Paris, 1933), Eschyle – Prometeu înlănţuit (Bucureşti, 1940).

REFERINŢE:

PRODAN,P.I. Teatrul românesc contimporan: 1920-1927. – Bucureşti: Fundaţia Culturală „Principele Carol”, 1927; MURĂRAŞU,D. Istoria literaturii române. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Cartea Românească, 1941; MICU,D. Literatura română la începutul secolului al XX-lea: 1900-1916: publicaţii, grupări, curente. – Bucureşti: Editura pentru literatură, 1964; CIOPRAGA,C. Literatura română între 1900-1918. – Iaşi: Junimea, 1970; LEON,A. Umbre. – Iaşi: Junimea, 1970; ORNEA,Z. Sămănătorismul. – Bucureşti: Minerva, 1970; ROTARU,I. O istorie a literaturii române, vol. 1-3. – Bucureşti: Minerva, 1971-1987; FILE de istorie literară: evocări. – Bucureşti: Albatros, 1972; CARIANOPOL,V. Scriitori care au devenit amintiri. – Bucureşti: Minerva, 1973; LOVINESCU,E. Istoria literaturii române contemporane: Scrieri, vol. 4. – Bucureşti: Minerva, 1973; BALOTĂ,N. De la Ion la Ioanide. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1974; POPA,M. Spaţii literare. – Cluj-Napoca: Dacia, 1974; RÂPEANU,V. Cultură şi istorie. – Bucureşti: Editura Militară, 1979; PANAITESCU-PERPESSICIUS,D. 12 prozatori interbelici. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1980; PĂCURARIU,D. Scriitori şi direcţii literare, vol. 1-2. – Bucureşti: Albatros, 1981-1984; RÂPEANU,V. Cultură şi istorie, vol. 2: Nicolae Iorga, Gheorghe I. Brătianu. – Bucureşti: Cartea Românească, 1981; ADERCA,F. Contribuţii critice. – Bucureşti: Minerva, 1983; PAPU,E. Motive literare româneşti. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1983; ZAMFIRESCU,I. Teatrul romantic european. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1984; ORNEA,Z. Actualitatea clasicilor. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1985; RÂPEANU,V. Scriitori dintre cele două războaie mondiale. – Bucureşti: Cartea Românească, 1986; MODOLA,D. Dramaturgia românească între 1900-1918. – Cluj: Dacia, 1987; PANAITESCU-PERPESSICIUS,D. Scriitori români, vol. 3. – Bucureşti: Minerva, 1989; GHIBU,O. Oameni între oameni. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1990; DIAMANDI,S. Galeria oamenilor politici. – [s.l.]: Editura Gesa, 1991; NEGOIŢESCU,I. Istoria literaturii române, vol. 1: (1800-1945). – Bucureşti: Minerva, 1991; PAPUC,I. O teorie a libertăţii azi şi alte însemnări. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1991; CĂLINESCU,G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. – Craiova: Editura Vlad&Vlad, 1993; FAIFER,F. Semnele lui Hermes. – Bucureşti: Minerva, 1993; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; MICU,D. Scurtă istorie a literaturii române, vol. 1. – Bucureşti: Iriana, 1994; FIRAN,F. Spirite enciclopedice în literatura română. – Craiova: Poesis, 1995; APETROAIE,I. Literatură şi reflexivitate. – Iaşi: Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 1996; CIFOR,V. Caleidoscop critic. – Oradea: Cogito, 1996; NEGOIŢESCU,I. Scriitori moderni. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1996; ROTARU,I. O istorie a literaturii române, vol. 3. – Galaţi: Porto-Franco, 1996; VIANU,T. Arta prozatorilor români. – Bucureşti: Lider, 1996; BALOTĂ,N. Prozatori români ai secolului XX. – Bucureşti: Viitorul Românesc, 1997; ORNEA,Z. Fizionomii: medalioane de istorie literară. – Bucureşti: Nemira, 1997; ADAMESCU,GH. Istoria literaturii române. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1998; ZACIU,M. IORGA Nicolae în Dicţionarul scriitorilor români, vol.2: D-L. – Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998; VIZIRESCU,P.M. Coloane care cresc necontenit.Portrete eseistice. – Iaşi: Timpul, 1999; VLAD,I. În labirintul lecturii. – Cluj-Napoca: Dacia, 1999; VIANU,T. Arta prozatorilor români. – Bucureşti: Editura 100+1 Gramar, 2000; DUGNEANU,P. Incursiuni critice, vol. 1. – Bucureşti: România Press, 2001; ORNEA,Z. Polifonii. – Iaşi: Polirom, 2001; SADOVEANU,I. Cărţi şi idei, vol. 1. – Bucureşti: Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2001; DUMITRESCU-BUŞULENGA,Z. Portrete. – Bucureşti: Elion, 2002; NEGOIŢESCU,I. Istoria literaturii române: (1800-1945). – Cluj—Napoca: Dacia, 2002; STOLERU,V. Ipostaze de istorie literară. – Bucureşti: Arefeana, 2002; MICU,D. IORGA Nicolae în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 3: E-K. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2005; SASU,A. Dicţionarul biografic al literaturii române, vol. 1: A-L. – Piteşti: Paralela 45, 2006; CRAIA,S. Dicţionarul ziariştilor români. – Bucureşti: Meronia, 2007; MANOLESCU,N. Istoria critică a literaturii române. – Piteşti: Paralela 45, 2008; SIMUŢ, ION Vămile posterităţii: secvenţe de istorie literară. – Bucureşti: Editura Academiei Române, 2012; PRODAN, D. Secvenţe critice. – Botoşani: Agata, 2015.

*

THEODORESCU,B. Nicolae Iorga: viaţa şi opera, vol. 2: Bibliografia operelor. – Bucureşti: Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1931; THEODORESCU,B. Bibliografia istorică şi literară a lui N. Iorga (1890-1934). – Bucureşti: Cartea românească, 1935; THEODORESCU,B. Bibliografia politică, socială şi economică a lui N. Iorga: 1890-1934. – Bucureşti: Cartea românească, 1937; VUIA,R. Activitatea etnografică şi folclorică a lui Nicolae Iorga. – Sibiu: Dacia Traiană, 1941; PETROVICI,I. În amintirea lui N. Iorga. – Bucureşti: Institutul de Istorie Universală „N. Iorga”, 1942; THEODORESCU,B. N. Iorga. – Bucureşti: Editura Tineretului, 1968; NICOLAE IORGA: omul şi opera, vol. 1/coord. Gh. Buzatu şi N. Grigoraş. – Iaşi: Junimea, 1971; vol. 2/ coord. Gh. Buzatu şi C.Gh. Marinescu. – Bacău: Plmb, 1994; vol. 3/ coord. Gh. Buzatu. – Iaşi: Editura Fundaţiei „Gh. Zane”, 1999; SCRISORI către N. Iorga, vol. 1-5. – Bucureşti: Minerva, 1972-1996; STOIAN,M. Moartea unui savant: Nicolae Iorga. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1975; THEODORESCU,B. Nicolae Iorga: 1871-1940: biobibliografie, vol. 1. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică; Editura Militară, 1976; N. IORGA [interpretat de …]. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1979; ZAMFIRESCU,D. N. Iorga. Etape către o monografie. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1981; MARIN,D. N. Iorga şi creaţia populară. – Bucureşti: Editura Universităţii, 1986; DRAGOŞ,N. Drumeţ în calea lupilor. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1987; ŞEICARU,P. Nicolae Iorga. – Bucureşti: Editura Clio, 1990; PAPUC,I. O teorie a libertăţii şi alte însemnări. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1991; ŢURLEA,P. Nicolae Iorga în viaţa politică a României. – Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1991; RÂPEANU,V. Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Nae Ionescu. – Bucureşti: Arta Grafică, 1993; RÂPEANU,V. Nicolae Iorga. – Bucureşti: Editura Demiurg, 1994; SMÂNTÂNESCU,D. Titanul Nicolae Iorga. – Bucureşti: Editura Ministerului de Interne, [1996]; PETROVICI,I. Fulguraţii literare: Alecsandri, Eminescu, Iorga, Goga. – Bucureşti: Ramida, 1997; BOERESCU,D.S. Păcatele tinereţelor (ficţiuni critice). – Constanţa: Ex Ponto, 1999; MARIN,D. N. Iorga şi alte scrieri. – Bucureşti: Printech, 2000; NICOLAE IORGA. 1871-1940: studii şi documente/coord. C. Buşe şi C. Găucan, vol. 1-11. – Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2001-2010; ŞEICARU,P. Nicolae Iorga. – Bucureşti: Profile Publishing, 2001; ŢURLEA,P. Nicolae Iorga, o viaţă pentru neamul românesc. – Bucureşti: Pro Historia, 2001; ŢURLEA,P. Nicolae Iorga între dictatura regală şi dictatura legionară. – Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2001; RÂPEANU,V. Nicolae Iorga: 1940-1947, vol. 1-2. – Bucureşti: Editura 100+1 Gramar, 2001-2002; BAICU,ŞT. Nicolae Iorga şi Partidul Naţionalist-Democrat în viziunea presei şi a documentelor de arhivă prahovene: 1890-1948. – Bucureşti: Editura Academiei Române, 2005; CRĂCIUN,V. Nicolae Iorga, scriitorul. – Bucureşti: Semne, 2005; VAUM,E. N. Iorga: critic şi istoric literar. – Bucureşti: Sigma, 2005; CAIETELE Iorga, vol. 1 – Botoşani: Asociaţia Culturală „Nicolae Iorga”, 2008; vol. 2. – Cluj-Napoca: Argonaut, 2010; DUMITRESCU-BUŞULENGA,Z. Contemporanii mei: portrete. – Bucureşti: Editura Niculescu, 2008; GEORGESCU,D. Mişcarea naţională a românilor din Transilvania în opera lui Nicolae Iorga. – Timişoara: Eurostampa, 2008; RÂPEANU,V. O istorie a presei româneşti de la Mihail Kogălniceanu la N. Iorga. – Ed. a 2-a, rev. şi ad. – Bucureşti: Editura Fundaţiei „România de Mâine”, 2008; ISAR,N. Mari români în viziunea lui Nicolae Iorga. – Bucureşti: Ars Docendi, 2009; MARIN,D. Popas în opera lui Nicolae Iorga. – Bucureşti: Printech, 2009; POTRA,G.G. Nicolae Iorga – Nicolae Titulescu – Interferenţe. – Bucureşti: Fundaţia Europeană, 2011; STĂNCIULESCU-BÂRDA,AL. N. Iorga, concepţia istorică. – Ed. a 2-a, rev. şi ad. – Craiova: Sitech, 2011; BODEA, C.; VERGATTI, R.Ş. Nicolae Iorga în arhivele vieneze şi ale Siguranţei regale (1903-1914).- Bucureşti: Editura Mica Valahie, 2012; LUCA,C. Iorga şi Iaşii. – Iaşi: Zona Publishers, 2012; RUSU-TOGAN,G. Hasdeu şi Iorga: cultură şi civilizaţie tradiţională. – Ploieşti: Premier, 2012; ZUB, AL. N. Iorga. Studii şi note istoriografice. – Brăila: Muzeul Brăilei – Editura Istros, 2012; *** Memoria arhivelor botoşănene/ ed. întocmită de S. Balanovici, G. Arhip, Rodica Crăcană; Cuvânt înainte: Gh. Median. – Botoşani: Axa, 2015; PAPUC, L. Deceniul limpezirii 1906-1916.Bucovina sub lupa „Neamului românesc” a lui Nicolae Iorga. – Iaşi: Tipo Moldova, 2015.

*

MASSIM,I. Teatrul lui Nicolae Iorga, Neamul românesc, nr. 206, 207, 209-211, 213-215, 216, 217, 219, 220, 223, 225-228, 234-236, 1934; NETEA,V. N. Iorga: „Oameni cari au fost”, vol. IV, Gând românesc, nr. 10-12, 1939; ATANASIU,D.I. Cum a murit Nicolae Iorga, Tribuna românească, nr. 20, 1946; CĂLINESCU,G. Material documentar, Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, nr. 3, 1961; MARINO,A. Nicolae Iorga şi iluminismul românesc, Contemporanul, nr. 52, 1964; ŞOTROPA,V. Amintiri şi impresii despre Iorga, Steaua, nr. 4, 1967; CARIANOPOL,V. Cu Nicolae Iorga, România literară, nr. 34, 1970; MARIN,D. N. Iorga despre caracterul educativ al creaţiei folclorice, Revista de pedagogie, nr. 6, 1971; MARIN,D. N. Iorga şi revista „Drum drept” până la contopirea cu „Ramuri”, Revista de istorie şi teorie literară, nr. 1, 1971; BERZA,M. Corespondenţa lui N. Iorga, Luceafărul, nr. 5, 1973; DIMITRIU,N. Din umorul lui Nicolae Iorga, România literară, nr. 37, 1973; MARIN,D. Concepţia lui N. Iorga despre inspiraţia folclorică, Limbă şi literatură, vol. 3, 1973; MARIN,D. N. Iorga şi creaţia populară în revista „Floarea darurilor”, Revista de istorie şi teorie literară, nr. 4, 1973; MARCEA,P. N. Iorga şi literatura vremii sale, România literară, nr. 24, 1974; BĂRBULESCU,S. Dramaturgia lui Nicolae Iorga, Cronica, nr. 49, 1978; BUZATU,GH. Din activitatea lui Nicolae Iorga pentru desăvârşirea unităţii de stat a României, Cronica, nr. 36, 38, 1978; MARIN,D. N. Iorga despre creaţia populară din Vrancea, Revista noastră (Focşani), nr. 49-50-51, 1978; CERVATIUC,ŞT. Nicolae Iorga şi începuturile Universităţii populare Botoşani, Hierasus, anuar’78, I, ap. 1979; CIOCULESCU,Ş. Portretul lui N. Iorga, România literară, nr. 42, 1979; MARIN,D. N. Iorga despre istoria toponimiei româneşti, Forum, nr. 10, 1980; CIOCULESCU,Ş. N. Iorga – Eminescu, România literară, nr. 32, 1981; ZALIS,H. Iorga – călător, Orizont, nr. 29, 1981; DUŢU,AL. Istoria românilor prin călători, România literară, nr. 9, 1982; MARIN,D. N. Iorga despre cultivarea limbii române, Revista noastră, nr. 85-86-87, 1982; MARIN,I.D. Nicolae Iorga şi Botoşanii, Hierasus, anuar’80, III, ap. 1983; MEDIAN,GH. Nicolae Iorga şi Botoşanii, Hierasus, anuar’80, III, ap.1983; NAGHIU,I.E. Poeziile lui Nicolae Iorga, Hierasus, anuar’80, III, ap. 1983; PLATON,F. Vocaţia sintezei, Dialog, nr. 1, 1983; ZUB,AL. Nicolae Iorga în evoluţia spiritului critic, Hierasus, anuar’80, ap. 1983; IONCU,D. Nicolae Iorga – restituiri epistolare, Hierasus, anuar 1981, ap. 1983; LIU,N. N. Iorga şi Unirea, România literară, nr. 47, 1983; MARIN,D. N. Iorga şi folclorul transilvănean, Steaua, nr. 1, 1983; NAGHIU,I.E. N. Iorga – profesor la Universitatea din Bucureşti, Hierasus, anuar 1983, V, ap. 1984; BALACI,AL. Amintindu-l pe Nicolae Iorga, România literară, nr. 14, 1984; CIOCULESCU,Ş. N. Iorga – Corespondenţă, România literară, nr. 6, 1985; LEONTE,L. N. Iorga, istoric literar, Ateneu, nr. 1, 1985; MARIN,D. N. Iorga despre culegerea folclorului, Forum, nr. 10, 1985; MARIN,D. N. Iorga despre procesul de creaţie în folclor, Limbă şi literatură, vol. 2, 1986; MARIN,D. N. Iorga despre îmbogăţirea limbii literare, Forum, nr. 7-8, 1986; ŢURLEA,P. O lucrare fundamentală a istoriografiei româneşti, România literară, nr. 38, 1986; FLORESCU,GH.I. N. Iorga şi unitatea naţională, Cronica, nr. 43, 1987; GEORGESCU,N. Nicolae Iorga, azi, Luceafărul, nr. 46, 1987; CHEIE-PANTEA,I. Nicolae Iorga şi exegeza eminesciană, Orizont, nr. 48, 1990; ALEXANDRESCU,E. Nicolae Iorga – 120 de ani de la naştere, Adevărul literar şi artistic, nr. 69, 1991; ANGHELESCU,M. Corespondenţa Iorga, Luceafărul, nr. 38, 1991; NEGRILĂ,I. Nicolae Iorga – o viaţă exemplară, Familia, nr. 9, 1991; ORNEA,Z. Corespondenţa lui Iorga, România literară, nr. 43, 1991; ZUB,AL. Nicolae Iorga: elogiul faptei, Dacia literară, nr. 1-2, 1991; ANGHELESCU,M. O viaţă de om văzută din interior, Luceafărul, nr. 13, 1992; BĂLUŢESCU,R. Patima cuvântului, Orizont, nr. 21, 1992; GEORGESCU,P.A. Ziarişti de ieri şi de azi, Adevărul literar şi artistic, nr. 150 şi 151, 1992; MICU,D. Iorga în corespondenţă, Caiete critice, nr. 5-6, 1992; PECICAN,OV. Flores historiarum, Contemporanul, nr. 19, 1992; PIPPIDI,A. Scrisorile unui om ocupat, Viaţa Românească, nr. 1-2, 1992; CRIŞAN,G. Nicolae Iorga şi românii americani, Curierul Românesc, nr. 1, 1994; IRIMIA,D. Nicolae Iorga – „Conferinţe în Italia”, Dacia literară, nr. 14, 1994; MEDIAN,GH. Tiberiu Crudu şi Nicolae Iorga – corespondenţă, Hierasus, IX, 1994; BÂTCĂ,M. Cu Nicolae Iorga prin Basarabia: [impresii de călătorie], Datini, nr. 1-4, 1995; CĂPREANU,I. Iorga – omul şi opera, Ateneu, nr. 2, 1995; POPA,P. Revoluţia de la 1848 din Ţările Române în opera istoricilor Alexandru D. Xenopol şi Nicolae Iorga, Argessis, nr. 7, 1995; VÂRGOLICI,T. Coordonate ale personalităţii lui N. Iorga, Adevărul literar şi artistic, nr. 260, 1995; CERNOVODEANU,P. Nicolae Iorga şi istoria românilor prin călători străini, Academica, nr. 3, 1996; FLORESCU,GH.I. O biografie – N. Iorga, Convorbiri literare, nr. 9, 1996; GHIŢULESCU,M. Nicolae Iorga între istorie şi teatru, Azi, 18 oct. 1996; MICU,D. Basarabia noastră, Luceafărul, nr. 24, 1996; MIRON,P. Cărţi vechi, România literară, nr. 13, 1996; ORNEA,Z. N. Iorga despre Basarabia, România literară, nr. 4, 1996; BEJENARU,I. N. Iorga – Universul copilăriei, Hierasus, X, 1997; CLOŞCĂ,C. Concepţie şi faptă culturală la N. Iorga, Hierasus, X, 1997; MEDIAN,GH. Nicolae Iorga şi scriitorii botoşăneni, Hierasus, X, 1997; MUREŞANU,M. Sfaturi pe întunerec, Universul cărţii, nr. 2, 1997; ORNEA,Z. N. Iorga în 1916-1918, România literară, nr. 33, 1997; ORNEA,Z. Sfaturi pe întuneric, România literară, nr. 10, 1997; BUTIURCA,D. Nicolae Iorga, memorialist, Tribuna, nr. 11-13, 1998; CEUCA,J. Dramaturgia lui Nicolae Iorga, Steaua, nr. 2-3, 1998; CZOBOR,M. Cultură, istorie şi politică în viziunea lui Nicolae Iorga, Polis, nr. 2, 1998; ORNEA,Z. Evocator şi portretist, România literară, nr. 46, 1998; PETRUŞCĂ,D. „Teama”, Ateneu, nr. 3, 1998; MUNTEANU,R. Nicolae Iorga şi fenomenul literar românesc, Luceafărul, nr. 33, 34, 1999; ORNEA,Z. Din memorialistica lui N. Iorga, România literară, nr. 23, 1999; ORNEA,Z. N. Iorga – istoric literar, România literară, nr. 43, 1999; DAMASCHIN,V. Pe urmele stămoşilor lui Nicolae Iorga în Botoşanii de ieri şi de azi, Acta Moldaviae Septentrionalis, I-1999, 2000; ORNEA,Z. N. Iorga, teoretician al istoriei, România literară, nr. 30, 2000; RĂDVAN,L. N. Iorga: „Generalităţi cu privire la studiile istorice”, Revista română, nr. 1, 2000; FLORESCU,GH.I. Sfaturi peste timp, Convorbiri literare, nr. 10, 2001; LASCU,S. N. Iorga şi Aromânii, Tomis, nr. 9, 2001; PIPPIDI,A. Sfaturi pe întunerec, Adevărul literar şi artistic, nr. 573, 2001; ZUB,AL. N. Iorga – fervoarea creaţiei, Revista română, nr. 4, 2001; BOLDEA,I. Nicolae Iorga – eseist, Dacia literară, nr. 3, 2002; FLORESCU,GH.I. Corespondenţa personală a lui N. Iorga, Convorbiri literare, nr. 5 şi 6, 2003; AXINTE,Ş. Nicolae Iorga, teoretician al romanului.Istoria unui paradox, Caiete critice, nr. 8-9, 2007; CRIHANĂ,M. Nicolae Iorga, poetul, Paradox, nr. 22-24, 2007; MEHR,B.M. Marginalii: Saşa Pană, Nicolae Iorga, Contemporanul-ideea europeană, nr. 1, 2007; GEORGESCU,D. Nicolae Iorga – cultură şi naţiune în Transilvania secolului al XVIII-lea, Columna, nr. 33-34, 2008; IVĂNESCU,I. „Lumina” de la Vălenii de Munte”: centenar, România literară, nr. 31, 2008; SANDACHE,C. Privirea lui Clio – Nicolae Iorga, om politic, Dacia literară, nr. 4, 2008; URSACHE,P. Iorga vorbeşte, Bucovina literară, nr. 7, 2008; VIERU,GH. Nicolae Iorga şi Botoşanii, Oltul cultural, nr. 2, 2008; VOICU,T. 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România: Mărturisirea de adevăr – neamul românesc în Basarabia. N. Iorga – 1905, Pro Unione, nr. 1-2, 2008; LAVRIC,D. Nicolae Iorga despre Botoşani şi botoşăneni, Luceafărul (Botoşani), nr. 9, 2009; LIVESCU,C. N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă, România literară, nr. 50, 2009; MURGESCU,B. O critică a modernităţii româneşti, Dilemateca, nr. 3-4, 2009; PECICAN,O. Apologia istoriei recente, Observator cultural, nr. 202, 2009; DIMIU,C. Nicolae Iorga – dramaturgul, Teatrul azi, nr. 3/5, 2010; MÂNDRUŢ,S. Iorga inedit (1899), Steaua, nr. 7-8, 2010; MEDIAN,GH. Nicolae Iorga în presa botoşăneană, Luceafărul (Botoşani), nr. 11, 2010; SCURTU,N. Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga, România literară, nr. 35, 2010; BEJENARU,I. In memoriam:… N. Iorga şi „Ecoul Ceaunului”, care a avut… ecou, Luceafărul (Botoşani), nr. 11, 2011; FLORESCU,GH.I. Memoriile lui Nicolae Iorga, între aide-memoire şi document (I), Acta Moldaviae Septentrionalis, X, 2011, (II), XI, 2012, (III), XII, 2013; LAVRIC,D. Epistolarul românesc: Domni, domniţe, boieri, Luceafărul (Botoşani), nr. 7, 2011; LAVRIC,D. Epistolarul românesc: Scrisori de negustori, Luceafărul (Botoşani), nr. 8, 2011; LAZĂR,T.D. Poetul Nicolae Iorga la debut, Oglinda literară, nr. 112, 113, 2011; MEDIAN,GH. Nicolae Iorga şi Ion Pillat, Luceafărul (Botoşani), nr. 4, 2011; MEDIAN,GH. Nicolae Iorga şi Liceul „A.T. Laurian”, Luceafărul (Botoşani), nr. 11, 2011; PAVEL,E. Nicolae Iorga şi literatura română veche, Steaua, nr. 5 şi 6, 2011; PRODAN,D. Două periodice „Nicolae Iorga”, Luceafărul (Botoşani), nr. 6, 2011; ZUB,AL. N. Iorga, actualitatea operei, Dacia literară, nr. 1, 2011; ARIEŞAN,C.T. Scrieri alese, Orizont, nr. 5, 2012; BEJENARU,I. Dramaturgia lui Nicolae Iorga pe scenele capitalei, Luceafărul (Botoşani), nr. 8, 2012; CĂLIN,C. Zigzaguri, Acolada, nr. 12, 2012; FLORESCU,GH. Botoşanii şi N. Iorga. N. Iorga şi Botoşanii, Convorbiri literare, nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 7, 2012;  MANOLE,C. 3 F, Observator cultural, nr. 358, 2012; PRODAN,D. „Chipuri şi icoane” în Istoria Românilor, conturate de Nicolae Iorga, Luceafărul (Botoşani), nr. 7, 2012; VONCU,R. Iorga, feminist, România literară, nr. 8, 2012; PRODAN,D. Nicolae Iorga – evocator, Luceafărul (Botoşani), nr. 11, 2013; PRODAN,D. Nicolae Iorga văzut de Alexandru Zub, Luceafărul (Botoşani), nr. 3, 2013; VASILACHE,S. Ăste foi de dânsa scrise…, România literară, nr. 7, 2013; PEREGRINUS Istoria Bisericii româneşti…, Convorbiri literare, nr. 5. 2014; CISTELECAN, AL. Epistolele feminine ale lui Iorga, Hyperion, nr.7-8-9, 2015; COROIU, C. Nicolae Iorga şi „oamenii care au fost”, Hyperion, nr.4-5-6, 2015; ZUB, AL. Nicolae Iorga omul şi opera, Convorbiri literare, nr.11, 2015.

Nota redacției

Foto și text preluate integral din vol.:
 ,,SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI BOTOŞĂNENI. DICTIONAR BIOBIBLIOGRAFIC – Ed. a 3-a, rev. şi ad.” – 2017, 485 p., format A4 (21/29,5), autor – SILVIA LAZAROVICI, Editura Agata, director – ION ISTRATE; redactor carte – E. ROMAN; tehnoredactare – D. RODU; imprimare și legătorie – DIMI^®
Prefațatori:
– Ioan CONSTANTINESCU: Moda şi „modelul” dicţionarelor de scriitori ,  Ediția GEEA – Botoșani, 2000;
– Ion ISTRATE: Silvia Lazarovici – ,,Scriitori şi publicişti botoşăneni. Dicţionar biobibliografic”, un ancoraj al memoriei literare botoşănene, Ediția Agata – Botoșani, 2013;
– Georgică MANOLE: Dicționarul Lazarovici , Ed. a 2-a, rev. şi ad.,  Agata – Botoșani, 2014;
– Dan PRODAN: Dicționarul Lazarovici, ediția a III-a, Ed. a 3-a, rev. şi ad., Agata – Botoșani, 2017

Drepturi de autor, condiții:
Copyright © 2017 Silvia Lazarovici
Copyright © 2017 Editura Agata^®
Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Agata^®
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al Editurii Agata^®