Istoric literar, dramaturg şi poet. A absolvit Liceul „A.T. Laurian” la Botoşani, studii filologice şi filosofice la Universitatea din Iaşi şi Leipzig, cu licenţa în 1916. Doctorat în limba şi literatura germană la Facultatea de Filosofie din Basel, cu teza Sébastien Merciers dramaturgische Ideen im „Sturm und Drang” (1918), publicată în 1922. Redactor la periodicului Îndrumarea din Botoşani (19 mai-31 dec. 1918).

În 1921 a fost numit conferenţiar la Catedra de literatură germană a Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti şi, parcurgând etapele respective – devine docent în 1924, profesor suplinitor în 1925, conferenţiar definitiv în 1928, apoi profesor titular.

Funcţionează ca director de studii la Universitatea Populară din Vălenii de Munte (1922-1929), unde ţine şi prelegeri de literatură germană, iar din 1925 director la Teatrul Popular din Bucureşti; director al revistei legionare „Chemarea Vremii” (1940-1942).

Între anii 1930-1938 a fost membru al Partidului Naţional Creştin. Orientarea sa politică de extremă dreaptă l-a determinat ca, după căderea guvernului condus de Ion Antonescu, să se refugieze la Viena, deţinând funcţia de Ministru al Educaţiei Naţionale în guvernul legionar din exil, al cărui şef era Horia Sima. A fost condamnat la moarte în contumacie de către comunişti.

Debut cu poezii în Neamul românesc (1907) şi în Curierul liceului (Sonet, nr. 1 din 5 oct. 1909), publicaţie a Liceului „Sf. Petru şi Pavel”din Ploieşti.

Colaborări cu versuri, eseuri, articole de istorie literară, critică literară şi traduceri în diverse publicaţii periodice din ţară şi din străinătate: Actualitatea ilustrată, Acţiunea, Adevărul literar şi artistic, Căminul nostru, Cuget clar, Curentul, Drum drept, Ecoul, Flacăra, Gândirea, Hai să râdem ! (Almanahul revistei Minerva), Imaginea, Junimea Moldovei de Nord, Luceafărul, Moldova, Pagini literare, Rampa nouă ilustrată, Ramuri, Revista română, Sămănătorul, Secolul, Solia, Teatrul, Templul literar, Viaţa Românească, Die Literatur, Dichtung und Welt ş.a.

OPERA: Die Judenfrage in Rumanien (Leipzig, 1914), Don Juan sentimental (Bucureşti: Flacăra, 1915), Freamăt (Bucureşti: Flacăra, 1915), Ruguri (Botoşani: Reînvierea,1918), Sebastien Merciers Dramaturgische Ideen im „Sturm und Drang” (Basel: Hirzen, 1922), Cercetări critice (Bucureşti: Cultura Neamului Românesc, 1923), Masca (teatru; Bucureşti: Cultura Neamului Românesc, 1923), Rodul sufletului (Craiova: Ramuri, 1923), Femeia cu două suflete (dramă; Bucureşti: Lupta N. Stroilă, 1925), Banchetul (teatru; Bucureşti, 1926), Istoria dramei şi teatrului german (Bucureşti, 1926), Schiller (Bucureşti, 1926), Istoria limbii germane (Bucureşti, 1927), Lirica germană contimporană (Bucureşti: Editura Oltenia, 1927), Între critică şi literatură (Bucureşti: Ateneul N. Iorga, 1928), O cetate culturală: Vălenii de Munte: 1908-1928 (Vălenii de Munte: Tip. Datina Românească, 1928), Mihail Eminescu şi Goethe (Craiova: Ramuri, 1929), Omul zilei (Bucureşti: Oltenia, 1930), Generaţia nouă în lirica germană (Bucureşti: Adevărul, 1931), Arcul lui Cupidon (Bucureşti: Bucovina, 1932), Atitudini critice (Bucureşti: Adevărul, 1932), Pagini de critică (Bucureşti: Adevărul, 1932), Personalitatea lui Goethe (Bucureşti: Bucovina, 1932), Problema minorităţilor în România (Bucureşti, 1932), Zece ani de activitate academică (Bucureşti: Luceafărul, 1932), Lirica lui Goethe. O antologie românească (Bucureşti: Adevărul, 1935), Eminescu und der deutsche Geist (Jena – Leipzig, 1936), Spovedania unei reîntoarceri (Bucureşti, 1937), Aspecte literare (Sibiu: Kraft şi Dotleff, 1938), Goethe I (Bucureşti: Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, 1938), Rumanische Germanistik (München, 1938), Deutscher Geist in der rumanischen Literatur (Halle, 1939), Duduca Sevastiţa (Bucureşti: Cultura poporului, 1939), A doua primăvară (Bucureşti, 1940), Gaetano Cerri, inspiratorul lui Eminescu (Bucureşti: Bucovina, 1940), Neue deutsche Quellen bei Mihail Eminescu (Jena -Leipzig, 1941), Timon II (Bucureşti – München: Socec, 1941); traduceri: W. Hasenclever – Antigona (Bucureşti: Adevărul, 1927), Goethe –Lirica lui… (Bucureşti, 1935), J. Wassermann – Cristofor Columb, Don Quijote al oceanului (Bucureşti: Fundaţiile „Regele Carol II”, 1936), J.M. Welner – Struensee (Bucureşti: Cugetarea, 1940).

REFERINŢE:

PRODAN,P.I. Teatrul românesc contimporan: 1920-1927. – Bucureşti: Fundaţia Culturală „Principele Carol”, 1927; LOVINESCU,E. Critice, vol. 5. – Bucureşti: Ancora, 1928; TOROUŢIU,I.E. Pagini de istorie şi de critică literară. – Bucureşti: Bucovina, 1936; MURĂRAŞU,D. Istoria literaturii române. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Cartea Românească, 1941; CROHMĂLNICEANU,OV.S. Literatura română şi expresionismul. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1971; SPĂLĂŢELU, I. Printre foarfecele cenzurii. – Bucureşti: Editura Politică, 1974; ORNEA,Z. Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea. – Bucureşti: Editura Eminescu, 1980; LOVINESCU,E. Istoria literaturii române contemporane, vol. 2. – Bucureşti: Minerva, 1981; PIRU,AL. Istoria literaturii române de la început pînă azi. – Bucureşti: Univers, 1981; CĂLINESCU,G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. – Craiova: Editura Vlad & Vlad, 1993; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; POPESCU,F. O istorie anecdotică a literaturii române, vol. 1. – Bucureşti: Saeculum I.O., Vestala, 1999; OPRIŞ,T. Istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii: (1820-2000). – Bucureşti: Editura Aramis, 2002; ZAFIU,R. SÂN-GIORGIU, Ion în Dicţionarul scriitorilor români, vol. 4: R – Z. – Bucureşti: Albatros, 2002; MANOLESCU,FL. Enciclopedia exilului literar românesc: 1945-1989. – Bucureşti: Compania, 2003; SASU,A. Dicţionarul biografic al literaturii române, vol. 2: M-Z. – Piteşti: Paralela 45, 2006; OPRIŞAN,I. SÂN-GIORGIU, Ion în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 6: S – T. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2007; POPA,M. Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. 1. – Bucureşti: Semne, 2009.

*

HODOŞ,Alex.Al. „Freamăt”, Revista noastră, nr. 15, 1915; CRAINIC,N. „Ruguri”, Dacia, nr. 56, 1919; BOGDAN,Al. Un naufragiu, Lupta, nr. 99, 1922; CIOCULESCU,Ş. „Rodul sufletului”, Facla literară, nr. 15, 1923; MILLIAN,C. „Rodul sufletului”, Adevărul literar şi artistic, nr. 130, 1923; L.R. „Masca” şi „Povara”, România, nr. 150, 1924; SADOVEANU,I.M. „Masca”, Gândirea, nr. 15, 1924; FAGURE,E.D. „Femeia cu două suflete”, Lupta, nr. 961, 1925; FRODA,S. „Femeia cu două suflete”, Rampa, nr. 2197, 1925; THEODORESCU,D. „Femeia cu două suflete”, Îndreptarea, nr. 40, 1925; CECROPIDE,B. „Banchetul”, Universul literar, nr. 8, 1927; LAZU,N. „Banchetul”, Adevărul literar şi artistic, nr. 324, 1927; ŞĂINEANU,C. „Lirica germană contimporană”, Adevărul, nr. 13530, 1928; BLAZIAN,H. „Omul zilei”, Dreptatea, nr. 683, 1930; BOZ,L. De vorbă cu d-l profesor Ion Sân-Giorgiu, Facla, nr. 366, 1930; DRAGOMIRESCU,M. Bibliografie critică, Ordinea, nr. 899, 1931; CIOCULESCU,Ş. „Arcul lui Cupidon”, Adevărul, nr. 14772, 1932; GROZA,H. „Arcul lui Cupidon”, Rampa, nr. 4201, 1932; PROTOPOPESCU,D. „Apostolul”, Calendarul, nr. 224, 1932; PROTOPOPESCU,D. Între critică şi poezie, Calendarul, nr. 50, 1932; ROBOT,AL. „Pagini de critică”, Rampa, nr. 4472, 1932; SEBASTIAN,L. „Apostolul”, Adevărul literar şi artistic, nr. 625, 1932; TOROUŢIU,I.E. De la sinteză la compilaţie, Litera, nr. 14, 1934; ERASM [Petru Manoliu] „Lirica lui Goethe”, Credinţa, nr. 420, 1935; PAPADIMA,O. „Goethe”, Convorbiri literare, nr. 6-10, 1938; VASIA,S. „Goethe”, Convorbiri literare, nr. 6-10, 1938; SEBASTIAN,M. „Duduca Sevastiţa”, Viaţa Românească, nr. 3, 1939; BACIU,Ş. „Aspecte literare”, Universul literar, nr. 18, 1940; ROMAN,I. „A doua primăvară”, Curentul, nr. 4483, 1940; GHERGHEL,I. „Spiritul german în literatura română”, Tribuna literară, nr. 3-7, 1941; SADOVEANU,I.M. „Timon II”, Timpul, nr. 1592, 1941; STREINUL,M. „Timon II”, Viaţa, nr. 195, 1941; STANCU,Z. Ion Sân-Giorgiu, Ultima oră, nr. 249, 1945.