Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

IULIAN FILIP, profilul unui om de excepție sau Cei 7(0) de ani de acasă

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Primit pentru publicare: 23 Febr. 201
Autor: D.M. GAFTONEANU
Publicat: 26 Febr. 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

IULIAN FILIP, profilul unui om de excepție

sau

Cei 7(0) de ani de acasă

sau
Sub semnul respectului pentru valoare
sau
O zi frumoasă de februarie la bibliotecă

Motto: ,,Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, nu în ceea ce este capabil să primească.” (Albert Einstein)

…21 februarie 2018, ora 13,30.  Biblioteca raională ,,Iulian Filip” din Drochia, Republica Moldova. Împreună cu dl Florin Simion Egner și cu dl Gheorghe Ciobanu am avut privilegiul de a fi prezenți la derularea unui simpozion științific dedicat vieții și operei lui Iulian Filip. Subliniez mai întâi că, după mai multe tentative nereușite de a mă opri doar asupra unuia dintre titlurile enunțate mai sus în ideea de a renunța la celelalte trei, m-am hotărât să le las grupate împreună, fiecare dintre ele având o încărcătură emoțională, o semnificație și o simbolistică specifică evenimentului la care am asistat și care tind să-i confere acestuia titulatura de întâmplare unicat într-o viață de om pasionat de cultură.

Iulian Filip,  originar din satul Sofia, raionul Drochia, poet, dramaturg, prozator şi folclorist, doctor în filologie, Maestru în Arte, deţinător al „Ordinului de Onoare” şi al medaliei „Mihai Eminescu” este laureat al Premiului „Constantin Stere” în domeniul literaturii al Ministerului Culturii, ediţia 2017 şi al Premiului „Simion Florea Marian” al Academiei Române. Atmosferă de mare sărbătoare, o asistență numeroasă, discursuri pro cultura pline de substanță din care a răzbătut conștiința de neam și de limbă, aplauze generoase, flori, poezii, scenete, cântece, dascăli entuziaști cu atât de rarul  dar al păstoririi tinerelor talente din rândul preșcolarilor, elevilor de școală primară sau de gimnaziu, liceenilor, niște copii îmbujorati de emoție angrenați trup și suflet într-un schimb la vedere a ștafetei culturale între generații, o prezență consistentă a presei, replici umoristice spontane și remarci savuroase pline de spirit, autografe, cadouri, acesta a fost rezumatul consistentei festivități a românilor de pe ambele maluri ale Prutului…

Menționez succinct numele câtorva dintre distinsele noastre gazde în ordinea în care mi-au fost prezentați la începutul reuniunii:

…Petru Ababei– regizor Teatrul ,,Cupidon”;
…Ala Bugai– specialist principal secția cultură a raionului;
…Galina Mîțu– bibliotecar bibliograf;
…Vitalie Giosan– vicepreședinte raion Drochia;
…Nina Cereteu– primar oraș Drochia;
…Rodica Lozovan– șef interimar secția de cultură a raionului;
…Cristina Țurcanu– specialist secția de cultură;
…Victor Cemortan– directorul Casei Centrale de Cultură.

Îi amintesc și pe invitații personali, alături de noi, ai distinsului sărbătorit, Iulian Filip: scriitorii Vasile Romanciuc, Ianoș Turcanu, Aurelian Silvestru precum și Vitalie Zagaievschi, patriarhul jurnalismului din zonă, fost redactor, publicist, președintele Cenaclului literar ,,Steaua de vineri”.

Reproducem discursul laudatio prin care i-au fost reliefate personalitatea si talentul lui Iulian Filip, dlui Gheorghe Ciobanu revenindu-i misiunea de a-l înnobila prin vorbire:

Un umanist al epocii contemporane sau Înțeleptul din cetate.
Cine și-ar fi închipuit că, într-o zi de 27 ianuarie, acum 70 de ani, în familia gospodarului  Ion Filip din Sofia se născuse cel care, peste ani, avea să devină o  personalitate a vieții literare și culturale din Republica Moldova?
Domnul  Iulian Filip   a urmat cursurile  Universitatii  „Alecu Russo“ din Bălţi, după care  a fost doctorand la Academia de Ştiinţe din Chişinău pe care le-a absolvit cu brio. Obține titlul de doctor  cu teza ,,Teatrul folcloric’’ (popular). În anul  1970  se manifestă activ  în cenaclul literar „Luceafărul” de pe lângă ziarul „Tinerimea Moldovei” debutul editorial fiind consemnat în anul 1974 cu placheta de versuri „Neîmpăcatul meşter”. O altă carte de poezie  îi apare în anul 1974, urmată  de  o  plachetă de versuri  intitulată „Dialoguri primordiale”, editată în anul 1978.
Prima carte de versuri pentru copii, intitulată „Casa fiecăruia” apare în anul  1980  şi este  premiată  de Ministerul Culturii si  de Ministerul Învăţământului. În anul 1981 i se tipărește  cartea „Cenuşar-voinicul şi Cenuşăreasa-mireasa”. Tot în acest an apare și piesa pentru copii „Moara cu plăcinte”, montată şi prezentată în premieră la 1 martie 1981 la Teatrul academic „Puşkin’’, piesa fiind  o dezvoltare a poeziei „Plăcinţele cu mărar”.
În 1983,  Editura Literatura artistică  publică volumul de teatru popular „Primiţi Căluțul?” şi placheta de versuri „Hulub de poştă”, iar în 1985 apare volumul de teatru pentru copii „Facă-se voia ta, Sfârlează!” Tot în acest  an Iulian Filip devine cinefil,  scriind scenariul și versurile  pentru  filmul muzical „Ştiubeiul de aur”, iar în 1988 un alt scenariu pentru  filmul cu desene animate „Deşteptătoarele”.
Anul 1990 îl consacră pe Iulian Filip și ca autor de manuale pentru învățământul gimnazial, fiind coautor al manualului de literatură moldovenească pentru clasa a VI-a. Iulian Filip scrie, în anul 1991, libretul  operei-rock „Mioriţa”, care a avut premiera la Teatrul „Ginta Latină“. Pe baza piesei „Moara cu plăcinte” la studioul  Telefilm-Chişinău se toarnă lung metrajul „Moara”; Editura  Hyperion  publică placheta „Fir de nisip”, iar la „Kinoconţert“ din Moscova apare cartea pentru copii „Deşteptătoarele” în  limba română.
În anul 1994, Agenţia ,,Litera’’ tipărește  placheta de catrene şi desene „Dansul timizilor”, cu o noutate  absolută: grafica lui Iulian Filip. La salonul de carte i se decernează premiul „Ilie Gravorul“ pentru prezentarea grafică a acestui volum. Tot în anul 1994  consemnăm apariția  manualului de literatură română pentru clasa a VI-a, ediţia a II-a, coautor Iulian Filip.
În 1996, la 2 septembrie, la Biblioteca Naţională se inaugurează „Vernisajul (aproape) integral Iulian Filip” cu 70 de uleiuri şi grafică. Tot aici au fost lansate romanul-divertisment „Cobaiul nu triumfă” şi volumul de poezie şi grafică „Mergătorul”.
În 1997 vede lumina  tiparului volumul  de poezie şi grafică „Mamutul din frigider”, apărut  și  în limba maghiară, iar  la Editura Museum, în colecţia „Micile Americi”, apare cartea pentru copii „Din neamul lui Păcală”.
În anul 199 , Editura Prut Internaţional  tipărește cartea pentru copii „Ruga iezilor cei trei”, formulă originală de ABC, apreciată cu premiul ,,Cartea cea mai bună a anului’’ la Salonul Internațional al Cărții pentru Copii. La Editura ,,Litera’’ apare volumul „Bibliografie Iulian Filip”. Și tot în acest an, Președintele Republicii Moldova îi conferă medalia „Mihai Eminescu’’. În anul 2000, la editura ,,Augusta’’ din Timişoara îi apare volumul de versuri şi grafică „Amărâtele hărţi”.
Iulian Filip este coautor al manualului de limbă română pentru clasa a II-a, ediția 2002, iar în  anul 2003  Editura Libertas din Ploieşti îi  publică  volumul bilingv româno-francez ,,Un spin”/ „Une epine ”; în 2004 colecţia „Poeţi contemporani din Basarabia” cuprinde  volumul  de poezie marca Iulian Filip  „Cules-ales’’. În 2006, la editura Bibliotheca din Târgovişte apare volumul de publicistică „Când pe morţi îi strâng pantofii, cum e mersul celor vii?”. În 2007, la editura  Princeps din Chişinău apare volumul ,,Linii şi cuvinte comunicante. Declaraţii de dragoste”. În 2008  se publică volumul de proză ,,Fir întins” , iar  la Editura Princeps apare volumul ,,Noroc polyglot”.
Şi anii 2009-2010 sunt prolifici pentru Iulian Filip. La tipografia Academiei de Ştiinţe din Chişinău  apare antologia de autor „Luna-i una” cu „poezii de dragoste şi de durere din dragoste ori din lipsă de dragoste”. Cartea conţine, pentru fiecare poezie, câte o lucrare din picturile poetului  si volumul de teatru „Care-s sălbaticii?” Tot în această perioadă se tipărește antologia duplex de poezie „Puținul (m)eu”/„Urmele frumoase”. În anul 2011, Iulian Filip publică rezultatele cercetărilor din ultimii ani- „Miracolul scenei în arta populară. Teatrul popular din Basarabia și din Bucovina de Nord: afirmarea dramaticului și poetica sincretică”.
Anul 2012 îi aduce scriitorului Iulian Filip noi satisfacții. Lucrările sale  de pictură fac obiectul unei  expoziții ample, intitulată „Crucile, cumpenele, merele și acasele iuliene”,  UNITEM  îi editează cartea  „Pălăriuță oranj și lupul din râpă”, cu care a câștigat concursul dramaturgilor. I se acordă Premiul ,,Ion Creangă’’ pentru toată opera dedicată copiilor în cadrul Salonului Internațional de  Carte pentru Copii și Tineri si Premiul Primăriei Chișinău pentru volumul obiceiurilor de iarnă „Să trăiți, să-nfloriți” din colecția „Mărgăritare folclorice”. La editura TipoMoldova din Iași îi apare în colecția „Opera Omnia”  volumul de poezie și grafică „De ce mă doare inima”.
În 2013, la 65 de ani, apare placheta de versuri  ,,Pentru întâlnirea cu tine’’  și volumul ,,Vorbitul de bine la românii basarabeni (îngândurări iuliene) ’’, Consiliul raional Drochia declară anul 2013 Anul Iulian Filip. În colecția Laurii poeziei a Editurii Prut Internațional apare volumul de versuri „Amestec de timpuri”. Este onorat cu Premiul pentru proză oferit de revista Convorbiri Literare.
Nici în 2014 Iulian Filip nu  coboară ștacheta. La tipografia Academiei de științe  îi apare volumul de poezii  și grafică  ,,Pescuitul în apele mele’’, la editura Prut apare cel de al doilea volum de teatru pentru copii ,,Comoara tâlharului’’ și ediția bibliofilă ,,Amestec de timpuri’’ (poezie), iar la  tipografia „Print-Caro” îi apare  prima carte-petală  de catrene și desene, intitulată  ,,Strungă’’.
Președintele României  îi  conferă Ordinul Național „Serviciul Credincios în Grad de Ofițer”, în semn de înaltă prețuire a abnegației și dăruirii cu care a contribuit la formarea tinerei generații din Republica Moldova.
În anul 2015 îi  sunt publicate  șapte titluri de carte din cadrul proiectului de autor ,,Provocările iuliene’’. Devine Cetățean de Onoare al comunei George Enescu, județul Botoșani.
În 2016, Teatrul de păpuși  ,,Guguță’’  prezintă în premieră cel de al 8-lea spectacol după piesele iuliene ,,Cântă, greiere!’’, Editura Prut îi publică  volumul de proze „Nuca lui Newton”, iar  Editura „Grafema Libris”  publică bibliografia „Iulian Filip între cărțile și părțile  sale”. Editura PRINCEPS MULTIMEDIA  din Iași publică  volumul de poezie ,,ARIPI și RĂDĂCINI’’ , apreciat  în cadrul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova , iar  Editura  Bibliotheca din Târgoviște   publică volumul de poezie și bagatele grafice ,,Motivul vechi de primăvară nouă’’.
În 2017, Iulian Filip  este onorat cu Premiul ,,Constantin Stere’’  al Ministerului Culturii pentru volumul de proze ,,Nuca lui Newton’’, cu Premiul Național GALEX  pentru cel mai bun scriitor român promotor al literaturii și cu Premiul ,,Simpatia Copiilor’’ la Salonul Internațional de carte pentru copii și tineret, ediția a XXI-a.
La împlinirea vârstei de 70 de ani, Iulian Filip se prezintă  în fața publicului său  cu noi creații literare: volumul de versuri și bagatele grafice  ,,Poezii din dormitorul cu poezii’’,  volumul ,,Mai primiți Căluțul”?’’, volumul ,,Luna-i una, merele-s mai multe’’ cu 100 de poezii de dragoste și de  durere din dragoste ori din lipsă de dragoste și volumul omagial ,,Iulian Filip în scene interferențe’’, pregătit de Institutul de Filologie și  Biblioteca Științifică.
Așadar, Iulian Filip are o carieră științifică și profesională prodigioasă, dedicându-și intreaga viata  nevoilor cetății, a semenilor săi.

După care am dat citire următorului comunicat de decernare a medaliei Steaua Nordului:
Societatea Culturală STEAUA NORDULUI Botoșani, reprezentată prin:
Petruț Pârvescu- scriitor,
Mihai Cornaci- numismat,
Paul-Mircea Iordache- scriitor
Dumitru Monacu- scriitor,
Viorica Hrustovici- colecționar,
Gheorghe Hreapcă- epigramist,
Mircea Pușcașu- colecționar
și subsemnatul pe post de purtător de cuvânt, având în vedere personalitatea de excepție, cu o vastă activitate profesională în postura de cercetător al Academiei de Științe a Republicii Moldova, de scriitor, grafician și folclorist, ca semn al înaltei aprecieri pentru contribuția  adusă la dezvoltarea, afirmarea și promovarea literaturii românești și în promovarea spiritului eminescian în chip de ambasador cultural binecunoscut și recunoscut prin nenumărate distincții și onoruri, pe baza criteriilor consacrate ale asociației noastre culturale: DEMNITATE, MUNCĂ, GENEROZITATE, criterii derivate din atribute de caracter, decernează medalia din aur STEAUA NORDULUI cu inscripționarea ,,Per aspera ad astra” în cel mai înalt grad posibil Excelenței Sale Culturale, d-lui prof. IULIAN FILIP. Distins laureat, din partea grupului nostru de pasionați de cultură, vă dorim din tot sufletul multă sănătate Dvs. și familiilor Dvs. alături de tradiționala urare de ,,La Mulți Ani”!

Cuvinte calde de apreciere într-o amplă prezentare a personalității lui Iulian Filip și a schimburilor culturale curente între comunitățile românești din Botoșani și Drochia a avut și dl Florin Simion Egner, coordonatorul ghidului turistic al Zonei Metropolitane Botoșani, care le-a oferit câteva exemplare din  excelentul volum recent apărut oficialităților locului pentru a se simți ca acasă atunci când  (ne) vor vizita meleagurile copilăriei Luceafărului poeziei românești.

Câteva spicuiri răzlețe din cuvântul celorlalți vorbitori…
…Aduceți de mici copiii la bibliotecă să deprindă limba strămoșilor lor…
…Ce e Moldova astăzi fără de copii/ Un cimitir imens cu morți încă de vii…
…Suntem țară doar pe hartă…
…Între citit și scris este o punte de legătură cu foarte-foarte  multe trepte…
…Una este să ai cărți, alta este să ai carte…
…O carte de poezie se naște din cioburi într-o anume stare de spirit pe care aidoma unui pescar trebuie să o simți si să o speculezi la vremea potrivită…
…Vin generații de noi talente, a lor va fi Moldova românească de mâine…
…Solidaritatea în bine cu oamenii de cultură de pretutindeni…
…Temelia reîntregirii în matca noastră istorică este cunoașterea trecutului…
…Avem nevoie de repere umane pozitive care să călăuzească pașii celor care vin din spate spre un viitor mai bun…

Toate lucrurile cu adevărat deosebite și vrednice de a fi memorate petrecute în această zi la Drochia sunt un bun subiect de meditație asupra trăiniciei ființei naționale românești, asupra vremurilor complicate pe care le trăim astăzi și, prin antiteză, întăresc cuvintele din spusele de mare actualitate ale Poetului:

…„Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei şi a nulităţii recompensate […]. Această privelişte îi ia poporului încrederea în valoarea muncii şi în siguranţa înaintării prin merit. Dându-le zilnic exemplu că, fără a şti ceva şi fără a fi muncit, cineva poate ajunge bogat şi om cu vază […] contagiul intelectual devine din endemic epidemic, trece de la restrânsul grup […] la grupuri din ce în ce mai numeroase de cetăţeni.” (Mihai Eminescu, Opere, XIII, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1985, p.124)

…,,Voi arătaţi prin zilnică pildă cum corupţia e mijlocul cel mai lesnicios de trai în România. Acesta este spiritul cel rău care desface societăţile româneşti şi le nimiceşte pân-în sfârşit; acesta este veninul care dă loc la mişcări sociale şi la nemulţumire […] contribuie a destrăma spiritul public, a-l face să nu mai crează nici în drept, nici în bine, a nu mai aştepta nimic de la muncă, totul de la tertip şi de la apucătură.” (Mihai Eminescu, Opere, XIII, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1985, pp.111-120).

…Felicitări sincere tuturor participanților, gânduri de bine organizatorilor evenimentului de la Drochia și comunității culturale locale, încă o dată, LA MULȚI ANI, Iulian Filip!

D.M. Gaftoneanu, Botoșani

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 41 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. DMG spune:

    …Felicitari gazdelor noastre de la Drochia, aprecieri tinerilor elevi pentru acuratetea programului artistic, multumiri personalului bibliotecii si personal dlui Petru Ababei pentru onoranta invitatie si ospitalitatea tipic romaneasca!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5