Iulian Margu și lumea necuvântătoarelor

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Iulian Margu și lumea necuvântătoarelor

Articol scris de: Mihai Călugărițoiu / 23 iul. 2024

În anul 2024, Iulian Margu publică o trilogie, etichetată, atât de autor, cât și de editor, ca făcând parte din genul „psycho”.
Trilogia debutează cu scrierea „Purtătorul de cuvânt al necuvântătoarelor” apărută la Editura „Cristian PlusArt”, din Malu Mare, județul Dolj, România.
Acțiunea se desfășoară, preponderent, într-o grădină zoologică, iar printre actanți aflăm, spre surprinderea cititorului, și unele animale care pot comunica cu unul dintre îngrijitorii/supraveghetorii grădinii.
Ideea autorului, chiar explicită, ne trimite cu gândul la credința filosofico-religioasă a reîncarnării/metempsihozei, la transmigrația succesivă a sufletului omenesc în plante, animale ori chiar oameni, pentru a se purifica, a atinge catharsisul.
Născută în filosofia orientală, cu mii de ani în urmă, tema reînvierii o întâlnim și în religia creștină, speranța a milioane de oameni că, după moarte, vor reînvia, așa cum Fiul Domnului a făcut-o.
Autorul explorează, totodată, și telepatia, posibilitatea oamenilor de a comunica în afara organelor de simț, cu ajutorul gândului, la distanță. Și aici, știința mai are multe de aflat și de spus, lăsând, generos, loc speculațiilor.
Ion/Jon Man (om), „cel mai ciudat om pe care l-am cunoscut” (p. 9), discută, în repetate rânduri, cu Tim, un tigru, „o adevărată fiară sălbatică” (p. 7), pe care este supărat că „a smuls mâna unui om”, nu altul decât tatăl lui Jon, un cunoscut îmblânzitor de tigri, care făcea parte dintr-o renumită trupă de circ. La grotescul spectacol asistă și tânărul Jon, în vârstă de 10 ani, care suferă o „Tulburare de reglare emoțională” (p. 197), care i-a dat posibilitatea să înțeleagă graiul animalelor.
Copilul Jon nu se lasă impresionat de rugămințile și scuzele lui Tim: „Pe vremea aceea eram doar un pui” (p. 21). Deși înțelege ce spune Tim, Jon nu intervine și chiar se simte răzbunat prin ducerea lui Tim într-o grădină zoologică, în care, peste ani, ajunge îngrijitor/supraveghetor și unde vor continua dialogurile, numai de ei auzite și înțelese.
De curând, în grădina zoologică își face apariția și Larisa: „o puștoaică de 18 ani, deosebit de atrăgătoare, echipată în uniformă de paznic” (p. 12), pila șefului.
Din dialogul celor doi, mai bine zis din povestirile lui Jon, aflăm despre viețile anterioare ale unor colocatari: o superbă pasăre flamingo-fostă marea dansatoare Rosita; maimuța Erica-fostă brokeriță pe Wallt Strett; crocodilul Sphinxor-fost Kheperu, membru al unei familii nobiliare, educat să devină faraon; girafa Gilda-fostă „baschetbalistă de excepție” (p. 69); măgărușul Marcel-fostul înțelept Nastratin, originar dintr-un sat din Balcani; leopardul Zephir-fostul sultan Amir; porumbelul alb-fostul „pirat în Caraibe” (p. 102), căpitanul Morgan; șarpele Crom-fostul medic Henri Dubois; rinocerul Suma-fost Surya, din Sumatra; lebăda neagră Brenda-fasta învățătoarea Maria și altele.
Povestirea revine mereu la tigrul Tim-fost mafiot în perioada prohibiției alcoolice, din anii ᾽30, ai secolului XX, din Statele Unite ale Americii.
La un moment dat, fiorosul tigru Tim evadează de la Grădina Zoologică și instalează teroarea în oraș. Jon este convins că Tim vrea să-l întâlnească și să-și regleze conturile.
Pentru rezolvarea situației, autorul apelează, de această dată, la teleportare și-l trimite pe Jon în istorie, ca polițist. În urma discuțiilor dintre cei doi, Jon îl convinge pe Tim/mafiotul/tigrul să se predea și este preluat de reprezentanții grădinii zoologice.
Temele ficționale sau, mai bine spus, nu suficient de cercetate, abordate de autor: reîncarnarea, telepatia și teleportarea aduc însă în discuție o temă dezbătută de mai mulți oameni de știință, și anume relația omului cu celelalte viețuitoare.
De-a lungul vremii, au fost cunoscute prieteniile dintre anumiți oameni și anumite animale și felul aparte de comunicare între aceștia.
Cercetări recente au stabilit că în lume sunt vorbite peste 6.900 de limbi. De asemenea, specialiștii sunt de acord că limbajul articulat deosebește omul (și el parte a faunii) de animale.
S-a constatat și că fiecare specie (din faună sau floră) are un mod de intra-comunicare, dar și un mod de comunicare cu mediul înconjurător.
Faptul că autorul își situează „personajele în cele mai incredibile locuri de pe planetă” (p.173) și că abordează subiecte încă în cercetare, îl recomandă unui spectru larg de cititori, din toate locurile, de toate categoriile de vârstă și, sperăm, din toate timpurile, așa cum Simine de Beauvoir, cu scrierea sa „Toți oamenii sunt muritori”, poate fi citită de oricine, oriunde și oricând.
27 iunie 2024,
Iulian Margu și „agonia unei pierderi profunde”
Mihai Călugărițoiu
Trilogia psycho, a lui Iulian Margu, continuă cu „Paradisul era în renovare”, lucrare apărută la aceeași editură, Cristian PlusArt, din Malu Mare, județul Dolj, în anul 2024.
De această dată, autorul îmbină armonios cunoștințele de literatură cu cele de psihologie, interpretându-le într-o notă axiologică personală.
Cu ajutorul a trei studenți, doi la psihologie -Matteo și Alessia- și unul la literatură-Luca, ne trimite la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea, în Florența lui Dante Alighieri și în atmosfera creației sale de excepție, „Divina Comedie”.
O mare parte a acțiunii se desfășoară la „Il Refugio Universitario”, un local frecventat de studenți și profesori, pentru că, un alt local, agreat de ei, «„Paradisul”, e în renovare» (p. 13), lămurind, din start, titlul cărții.
Ambii studenți, Matteo-cu ascendență nobiliară- și Luca-de condiție socială modestă-, se îndrăgostesc de Alessia, „o tânără cu o aură rebelă și mult farmec” (p. 16), așa cum Dante și Ducele Franceso Portinari iubesc aceeași fată, inefabila Beatrice.
Cum iubirea nu este dihotomică, dar se face, de fiecare dată, în doi, Alessia îl alege pe Matteo, mai îndrăzneț și mai cu dare de mână, fapt ce-l afectează pe Luca și-l trimite la „Institutul de Sănătate Mintală din Florența” (p. 90).
Aici, Luca se simte precum Dante, în Infern.
În treacăt fie spus, norocul multora dintre noi este că Dante a așezat, între Infern și Paradis, Purgatoriul, în care sperăm să ajungem, fiind asemănător cu propriile noastre vieți, nici jos-nici sus.
Păstrând similitudinea, cei doi logodnici -Matteo și Alessia-, studenți la psihologie, încearcă să stabilească un diagnostic, în lumina noilor cercetări și cunoștințe de psihiatrie, pentru Dante, „îndurerat de pierderea iubitei sale” (p. 102), în speranța că, în felul acesta, vor găsi un mod de a-și recăpăta prietenul, studentul la filologie, -Luca-.
Alessia aprofundează opera lui Dante, iar Matteo caută cazuri moderne privind identificarea unor pacienți cu personaje celebre, din zilele noastre.
Stabilindu-i un diagnostic lui Dante, Alessia ajunge la concluzia că: „Terapeutul trebuie să exploreze simbolurile și alegoriile din «Divina Comedie» pentru a înțelege mai bine dinamica psihologică a pacientului și pentru a-l ajuta să-și găsească pacea interioară și înțelegerea de sine” (p. 103).
La rândul său, Matteo studiază „complexitățile identității umane… natura confuziei de identitate… și despre modul în care oamenii își construiesc identitatea în raport cu lumea lor interioară și exterioară” (p.103).
În felul acesta, Matteo crede că va reuși să-i salveze, atât pe Luca-intrat în mintea lui Dante-, cât și pe Alessia-intrată „în mintea lui” (p. 98) Luca-.
Întorcându-ne în/la prezent, suntem de acord cu autorul care aserționează, referitor la „Divina Comedie”: „Dante plasează în aceste locuri personaje reale din vremea sa” și, la rândul său, plasează, în aceleași locuri, dar cu șapte secole mai târziu -sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea- protagoniști cotidieni.
Fără să pretindă că ne dă o soluție, autorul îl pune pe Luca -studentul de la filologie-, îndrăgostit de Alessia, să ne recite din „Romeo și Julieta” (Verona, Shakespeare, 1595): „Chi vuol esser lieto, sia: / di doman non ć è certezza.” (p. 17) «Cine vrea să fie fericit, să fie: / nu există nicio certitudine despre ziua de mâine.» (p. 169).
„Salvat” din Infernul lui Dante, Luca, în drum spre o nouă întâlnire cu Matteo, din mașina/taxiul care îl transporta, observă că localul „Paradis”: „Tocmai când era gata de inaugurare, a luat foc” (p. 166). „Alături de mulțimea curioasă… Luca rămase să privească cum… «Paradisul» se transformase într-un adevărat Infern… În ochii săi… se oglindește agonia unei pierderi profunde… o privire care te face să te întrebi ce se ascunde…” (p. 168).
29 iunie 2024
Iulian Margu și ecoul tăcerii
Mihai Călugărițoiu
Iulian Margu încheie trilogia psycho cu „Tăcerea și ecoul ei”, apărută tot la Editura Cristian PlusArt, din Malu Mare, județul Dolj, în anul 2024.
Cu acest prilej, autorul supune atenției cititorului problematica dedublării personalității umane, folosindu-se de o capacitate rar întâlnită, ventrilocia, posibilitatea de a comunica fără ca mimica feței să antreneze partea văzută a aparatului fonator.
David Anderson, absolvent cu magna cum laude al facultății de filosofie, tânăr cadru universitar, se îndrăgostește de „Lena Williams, care avea o emisiune de televiziune… fascinat de talentul și creativitatea ei în arta ventrilociei” (p. 250).
Studiind fenomenul, „David a început să se afirme și el în domeniu” (idem).
În curând, „au fost chemați să facă un spectacol împreună” (ibidem), Lena cu păpușa sa, Ana, iar David cu păpușa lui, Puppet Man (om), Charlie.
Lena și David se îndrăgostesc. La fel și Ana cu Charlie.
Din păcate: „Ventriloca a abandonat meseria și s-a căsătorit cu un milionar, care a luat-o în imperiul lui” (p. 251). În același timp, a dispărut și păpușa Ana din viața păpușii Charlie.
Din acel moment, „David a hotărât să nu mai vorbească cu ceilalți decât prin intermediul meu”/Charlie-n.n. (p. 253).
Tăcerea lui David, finind considerată boală psihică, îl găzduiește, timp de trei ani, la Institutul de Psihiatrie Manhattan, din New York, însoțit de Charlie.
Aici, David și Charlie o cunosc pe Alexandra/Alex De Luca, „o tânără doctoriță, cu o prezență plăcută, care emană un aer de profesionalism și căldură umană” (p. 8).
Alexandra, proaspătă absolventă a facultății de medicină, se hotărăște să-l ajute pe David să revină la starea normală, de comunicare directă cu semenii săi, și inițiază mai multe discuții cu cuplul David-Charlie. Pentru aceasta, apelează la cunoștințele dobândite în facultate, legate de subconștient, ale celebrilor Freud, Jung, dar și la opiniile filosofice ale lui Erasmus de Rotterdam, Socrate, Giordano Bruno ori Nietzsche.
Aceste întâlniri prilejuiesc adevărate introspecții, prin care David își analizează copilăria și adolescența, anii de studii și începutul carierei universitare.
Pe David îl cunoaștem și din dialogurile intime cu Charlie, indiferent de locul în care se află. Schimbă impresii și se sfătuiesc, se chestionează referitor la anumite întâmplări. Un loc aparte îl ocupă sentimentele pe care le nutrește David față de frumoasa doctoriță: „Se pare că între Alexandra și David, discret, începea să se înfiripeze o poveste romantică, chiar dacă doar din priviri furate” (p. 84).
Din păcate, tânăra doctoriță este iubita lui „Anthony Santoro, șeful unui clan mafiot din New York” (p. 36), iar Alexandra reprezintă, pentru el: „Femeia vieții mele” (p. 52).
Observând că Alexandra este absorbită de problemele de la spital, Anthony îl pune pe Dominic De Luca, verișorul Alexandrei, să afle ce se întâmplă, iar când Alexandra hotărăște să se ducă la Telluride, în Colorado, locul de naștere și al copilăriei lui David, convinsă fiind că în felul acesta îl vindecă, îl trimite pe Dominic pe urmele lor, cu ordin să-l elimine pe David, pentru a recăpăta-o pe Alexandra.
Credem că autorul nu a ales întâmplător toponimul Telluride, gândindu-ne la teluric/pământ/pământesc, gândindu-se, probabil, la parimia: „Din pământ ne-am născut, în pământ vom ajunge.”
Pe drumul de la New York la Telluride, Alexandra află toată istoria lui David și, la rândul ei, le-o povestește pe a ei.
Când Dominic ezită să ducă la îndeplinirea ordinului de eliminare a lui David, primit de la Anthony, acesta îl trimite pe Salvatore Russo, „cunoscut pentru cruzimea și eficacitatea în rezolvarea problemelor” (p. 216), însărcinat să-l elimine chiar și pe Dominic.
Salvatore îl împușcă pe Dominic și apoi își descarcă pistoalele în casa copilăriei lui David, din Telluride, convins fiind că și-a îndeplinit misiunea.
Din fericire, David este numai rănit la un braț, însă Charlie este de-a dreptul desființat.
Evenimentul și dispariția lui Charlie îl determină pe David să-și revină și să-și mărturisească iubirea față de Alexandra.
Alexandra îi mărturisește însă din ce familie de mafioți provine și-i spune lui David că singura șansă să supraviețuiască este întoarcerea ei la Anthony.
Până la urmă, cei doi hotărăsc să rămână împreună și Alexandra îl sună pe Anthony să-i comunice acest lucru.
Soluția o oferă Dominic, care, grav rănit, hotărăște „o simplă reglare de conturi” (p. 275) cu Anthony. În „duelul” pistolarilor, cei doi se ucid reciproc.
Alexandra și David se întorc la spital: „Tu (Alexandra-n.n.) să profesezi, iar eu, ca orice om normal la cap, să mă externez oficial” (p. 276).
„Un an mai târziu, într-un studio de televiziune din New York, se derulează emisiunea lui Charlie… Alături de Charlie este prezent și David, iar printre spectatori se află Alexandra” (p. 279).
5 iulie 2024
P.S. Această trilogie a fost prevestită/înainte vestită de apariția romanului „Cu mintea razna”, apărut tot în 2024, la Editura Cristian PluArt, din Malu Mare, județul Dolj, România, semnat Iulian Margu, în care autorul unui accident de circulație ajunge să stea de vorbă cu spiritul propriei victime, iar când spiritul îl părăsește, autorul accidentului alege să-l urmeze.
De amintit este și piesa de teatru „Confidențial” în care, atunci când credem că suntem stăpâni pe viitor, ne ajunge din urmă trecutul.

Similare

Abonare la articole via email

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Articole asemănătoare

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Iulian Margu și lumea necuvântătoarelor

Similare

Abonare la articole via email