Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    IZBĂVIRE

    Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 7 (127), Iulie 2019
    Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
    ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
    ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
    Director: Ion ISTRATE

    IZBĂVIRE

    Primit pentru publicare: 18 Iul. 2019
    Autor: Lhana ROMA – NOVA
    Publicat: 19 Iul. 2019
    © Lhana Roma -Nova, © Revista Luceafărul

    Editor: Ion ISTRATE
    Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


     

    Nu ştiu ce-aş putea să spun
    despre mine, despre noi
    într-o lume de săpun
    şi răpusă de nevoi…

    Nu ştiu ce-aş putea să zic
    despre mine, despre noi
    într-o lume de nimic
    înghiţită de noroi…

    Nu ştiu ce-aş putea vorbi
    despre mine, despre noi
    într-o lume de hârtii
    aruncată la gunoi…

    Nu ştiu ce-aş putea striga
    despre mine, despre noi
    când toţi vor a câştiga
    frunza albă de trifoi
    s-o mângâie, s-o culeagă
    din eterul împietrit,
    sufletul, cu ea să îşi dreagă
    făr’ nimic de oferit…

    Numai unul!… De-ar putea
    să se macine pe sine
    şi într-o pâine de-ar creştea
    ne-ar fi tuturor mai bine,
    dar noi ştim că nu-i uşor
    să te sfarme în gol o piatră
    făr’ a cere ajutor
    câinilor ce nu mai latră
    şi, noi ştim că nu-i uşor,
    două pietre să te prindă,
    să îţi doreşti a fi trişor
    să le macini tu sub grindă…

    Poate aşa, întorcându-ţi roata
    (fără niciun ajutor)
    vei putea învinge soarta
    ca să nu-i rămâi dator…

    Dar încerc puteri… a spune
    despre mine, cel sărac,
    cum că nu îmi e ruşine
    dacă mor fără colac
    dar nu voi să mor străin
    de-a mea ţară, de-al meu neam
    şi, de-aceea, azi înclin
    pălăria ce n-o am
    tuturor ce vor să plece
    de pe-acest pământ bolnav
    căci, de’om mai rămâne zece,
    vom fi tot stăpân, nu sclav,
    iar de vom rămâne unul,
    va fi iarăşi început,
    el va deveni străbunul
    celor ce nu s-au născut,
    el va deveni strămoşul
    celor ce din cer pogoară
    şi nu va cânta cocoşul
    pân’ soseşte şi-o fecioară!…

    Şi… va fi noul Adam, va fi Eva, va fi Gheea,
    va fi om, va fi bărbat, va fi una cu femeia,
    va fi iarbă, va fi soare,
    va fi pasăre pe cer,
    va fi lacrimă ce doare,
    va fi lună şi mister,
    va fi cântec, va fi zâmbet,
    va fi patimă, dorinţă,
    va fi mamă, va fi scâncet
    de copil ori altă fiinţă,
    va fi toate, va fi toţi,
    va fi una cu pământul,
    va fi mamă de nepoţi,
    va fi, poate… şi Cuvântul!

    De aceea, încerc a spune
    trei cuvinte despre mine
    când le pun în rugăciune
    fiindcă n-am unde le ţine,
    nu am casă, nici bordei,
    nu am bani, nu am putere
    dar, de-o fi ca să mă iei,
    să nu-mi furi a mea avere!

    Inima mereu curată,
    sufletul neprihănit
    ce întruna îmi arată
    ţara ce m-a izbăvit
    fiindcă, dacă mi le furi,
    sigur te voi blestema
    şi te-arunc în foc să juri
    c-a mea ţară n’o vei lua!

    Să o laşi, de n-oi mai fi,
    de n-o fi nici el, nici altul,
    la cei care sunt copii
    dar n-au părăsit înaltul,
    să n-o dai la prădători,
    să n-o dai la ticăloşi,
    să n-o dai la servitori,
    ci o dă la credincioşi,
    celor ce aduc Lumină,
    celor ce-s neprihăniţi,
    celor fără de vreo vină,
    celor ce se cheamă… sfinţi!
    (18.07.2018)



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5