Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Joc de idei – 1 aprilie în calendarul raţiunii mele

Publicat: 10 martie 2009
Autor: Marina – Evelina CRACANĂ
Actualizat: 20 ian. 2017
Editor: Ion ISTRATE

 

 

Judecăţile profunde sunt cel mai adesea reptile dezbrăcate de piele

 

Mi s-a cerut într-o zi, la şcoală, să interpretez o afirmaţie pe care am abordat-o într-o manieră destul de severă pentru a-mi da seama într-un final că traiectoria silogistică pe care am urmat-o în argumentarea mea nu era decât aparent logică, autodestructivă, aşadar – o pieliţă pe ochii mei şi, totodată, pe miezul problemei. Afirmaţia suna în felul următor: „Iubirea face imposibilul posibil” (Phil Bostman).
Iată şi rodul meditării mele asupra chestiunii, rod pe care l-aş numi: reptilă dezbrăcată de piele a logicii.

Afirmaţia lui Phil Bostman îmi pare eronat formulată; idealist-sentimentalistă ea reproduce prin ordinea cuvintelor care o compun o voce intratabilă, nepătrunsă în conspiraţia propriului său crez. Asta mă determină să nu o susţin sub această formă deşi admit ideea la care a vrut să conducă.
În primul, termenii antagonici evocaţi sunt aboliţi de înţelesuri odată aşezaţi sub imperiul iubirii. Asta vrea să sugereze că imposibilul şi posibilul, două noţiuni radicale, una la antipodul celeilalte, îşi pierd conotaţiile şi se întrepătrund în modul de manifestare, adică la un moment dat nu mai pot fi delimitate ci se suprapun eliberând omul din propria lui structură. În completarea celor spuse până aici voi aduce un exemplu care mi se pare cel mai pertinent şi care desfiinţează mesajul prin demascarea înnodării forţate a unor cuvinte prea formale pentru demersul lor. MOARTEA este cel mai sigur aspect al vieţii. Romeo şi Julieta au murit deşi se iubeau. Dacă trebuie să legăm acest fenomen de posibilitate, atunci omul, în deplina conştiinţă a condiţiei sale va afirma: „este imposibil să nu mori în dimensiunile acestei lumi”. Chiar şi oamenii au valoare aproximativă a perisabilităţii au murit (fac referire la istoria religioasă a lui Iisus). Trebuie să precizez că am în vedere moartea fizică a oamenilor. Apelând la teoria lui Phil Bostman, am fi îndreptăţiţi să transformăm propoziţia menţionată în felul următor: ,,Iubind este posibil să nu mori în dimensiunile acestei lumi” idee pe care domeniul practic o dezintegrează. Mai repet încă o dată că vizez moartea fizică în afara imposibilului ba chiar la extrema acestuia, aşadar nu mi se pot aduce argumente privitoare la viaţa spirituală sau metafizică.
În al doilea rând, afirmaţia lui Phil Bostman fiind prea generală îşi pierde din veridicitate şi se întoarce împotriva ideii pe care o susţine. Imposibil este un termen care sufocă climatul ideologic odată ce îmbracă forme generale. Iubirea este numai imposibil de posibilă în viaţă, în felul acesta posibilitatea se neagă pe ea însăşi devenind evidenţă. Valoarea inestimabilă a sentimentului de iubire este dată de însăşi existenţa sa ca imanenţă a vieţii. Iubirea nu se justifică printr-o aşa zisă forţă de metamorfozare a unei negaţii (imposibilul) într-o ipoteză (posibilul).
În concluzie iubirea… Tot ce am scris până acum e fals… moartea e sigură dar moartea ei adică eternitatea poate fi o posibilitate, adică o ipoteză, nimic sigur sau demonstrat dar totuşi o ipoteză; prin urmare deşi tindeam să combat afirmaţia lui Phil Bostman mai ales în forma sa dar şi în conţinut mă conving acum că iubirea face imposibilul posibil întrucât noţiunea de posibil nu are nevoie de certificatul experienţei pentru a se susţine pe sine. Şi totuşi nici răspunsul acesta nu este unul vehement pentru că posibilul, fiind independent de demonstraţie, poate fi obiectul endemic al iubirii dar şi al altor entităţi.
Iată cât de amatoare poate fi încrederea pe care o acordăm uneori unor idei pentru ca apoi să ni le reprimăm uşuraţi sau poate dezamăgiţi.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania