Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 1 (133), Ianuarie 2020
V-ați iubit vreodată țara?
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
Primit pentru publicare: 03 Ian. 2020
Autor: Ciprian ANTOCHE, redactor șef – Revista Luceafărul
Publicat: 03 Ian. 2020
© Ciprian Antoche, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
JUPUIEȘTE-I, DOAMNE!
Jupuiește-i, Doamne și le dă lor foame
C-au uitat de țară, au uitat de noi
Fălcile și colții le-au crescut din coame
Rupând precum lupii, turmele de oi.
I-au ales poporul în jilțuri să urce
Ca să reprezinte ale noast’ hotare,
Dar în loc de cinste, au ales să spurce
Glia, țara, neamul: România Mare.
Sunt șacali, nu oameni, nesătule fiare
Strânse într-o haită, amăgind poporul
Vremuri ce sunt astăzi, cară țara-n mare
Și cu ea, tezaur, ce îi ducem dorul.
Biciul asupririi are șfichi fierbinte
Smulgând stropi de sânge din al nostru trup,
Nimic dintre toate ce-am avut ‘nainte
Ce-am avut al nostru, toate ni se rup.
Jupuiește-i, Doamne… scoboară-i o treaptă
Scoboară-i din funcții și adu-i la noi,
Poporul le-a face judecată dreaptă
Dezbrăcați la piele, târâți în noroi.
Asmuți-vom câinii să le rupă brațe
Cele ce părtașe le-au fost la furat,
Pentru-a lor purtare, ocna să-i răsfațe
Drept răsplata țării… cât a îndurat.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
Felicitari Stimate Domnule Ciprian Antoche, felicitari!
Desi ma declar ateu sper si ma rog alaturi de Domnia Voastra ca ruga sa va fie si auzita si INDEPLINITA CU SPRIJINUL CELOR CARE MAI AU INCA SUFLET ROMANESC, DRAGOSTE SI RESPONSABILITATE FATA DE TARA SI NEAM!
Virgil Ciuca
Bucuresti
3 ianuarie 2020
De-a lungul vremii, atat poporul cat si Dumnezeu i-a jumulit, blestemat si trântit de pamant de s-au saturat și unii și alții.
Dar iată-i, parca rasaresc din pamant si nu au alt țel boieresc decat propriul pântec!!!!
Felicitări și iar felicitări pentru talentul, harul și dorința de a scrie cu adevărat româneste, un scris ce azi nu se mai poartă!
Scrieți bine despre jalea sufletului românesc gândind capul pe umeri din perspectiva românului ce-și făurește sapa și nu din a celui ce-și cumpără mapa ca să aibă ce plimba.
Se nasc poeți de țară și asta este bine, domnule dragă! Este bine!