Primit pentru publicare: 13 mart. 2017
JURNALIERUL  VIEȚII BOTOȘĂNENE
Autor: Ion ISTRATE
Publicat: 13 mart. 2017, ora 23:30

ZIUA a 13-a DIN MARTIE

Gheșeftarii banului public

Astăzi voi fi mai dulce și mai puțin critico-tendențios, renunțând la ,,șfichiurile” obișnuite, din Jurnalier, din pricina cărora am fost nevoit, de mai multe ori, să criptez conținutul.
Voi aduce în atenție problema nevoii de bani și modului eficient și ineficient, util și neutil, în chibzuirea lor la nivel de județ, corelând cu modul părtinitor sau defectuos de transparență cu privirea la repartizarea lor pe necesități și entități locale.
Pentru aceasta e de-ajuns a cita un articolul, Banii botoșănenilor băgați într-o sală de chefuri, în câteva garduri și în birourile luxoase ale edililor, semnat de Sergiu Bălășcău în online-ul Botoșăneanul.ro: Unii se dezvoltă cu un gard care împrejmuiește sediul administrației publice locale. Alții construiesc o anexă la Primărie sau un garaj și simt cum întreaga comunitate face un pas înainte. Nu lipsesc nici primarii care văd progresul comunei în montarea unor camere video. Și toate acestea, dacă s-ar putea, pe bani de la bugetul de stat.[…] (Sergiu Bălășcău, 13 mart. 2017:http://www.botosaneanul.ro/ancheta-saptamanii/banii-botosanenilor-bagati-intr-o-sala-de-chefuri-in-cateva-garduri-si-in-birourile-luxoase-ale-edililor/ Și, dacă mai inserăm și subtitlurile, poate fi și mai clarificator: […] Ce a vrut să facă CJ-ul și ce a ieșit? […];Primarii dezvoltă comunele făcându-și lor birouri moderne, parcări, garaje[…]; Gardul din jurul primăriei prin care progresează întreaga localitate[…]; WC-uri de la 5.000 la 150.000 de lei […]; Camere video, tribună acoperită, cimitir, ”scară acces balcon” […]; Există și un primar care vrea bani pentru o sală de chefuri[…]; Nici liderul primarilor comunali nu poate înțelege cum se cer și cum se alocă banii[…]; ”Micile șopârle” prin care se finanțează tot felul de prostii […]; Primarul mincinos vs primarul sincer[…].(Sergiu Bălășcău)

Cărți de Patrimoniu zac în manuscrise

Cititorii noștri vor putea face o comparație a timpurilor noastre cu vremurile anilor 1932 – 1937, după ce vom publica ,,Monografia Județului Botoșani”, ediție îngrijită de regretatul istoric, Prof. Ionel BEJENARU. Manuscrisul, în original dactilografiat, a fost predat Editurii Agata, în 20 oct. 2010, iar lucrarea a fost dată  ,,BUN DE TIPAR”, în 22 aprilie 2011, după ce s-a inclus și prefața semnată de Prof. Ionel BEJENARU, pe care o prezint în întregime:
,,MONOGRAFIA JUDEȚULUI BOTOȘANI”, purtând egida Băncii Naționale a României – Agenția Botoșani, vede acum, în premieră, lumina tiparului, la Editura AGATA – Botoșani. Este drept, textul ei, dactilografiat, a fost gata demult, în 1939, după calculele noastre. De ce acum? Mai întâi, între cauzele blocării tipăririi ei se înscriu începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, intrarea României în desfășurarea evenimentelor, în Războiul de Est, inițial, răsturnarea situației militare și instaurarea regimului comunist în România. Monografia la care facem referire este una economică, oferindu-ne un tablou veridic al stării economice a județului Botoșani, în perioada anilor 1932 – 1937, perioadă care se circumscrie celei de progres a României, de stabilitate și prosperitate. Transpare din paginile ei efortul pentru afirmarea elementului autohton, românesc, în detrimentul celui străin, dominator, evident lucrarea situându-se pe un curs naționalist, în spirit și literă. Tocmai acest naționalism era un ghimpe pentru comunismul ce acaparase țara, un ghimpe pentru internaționalismul socialist, devenit obiectiv și slogan pentru țară. Orice tentativă, să zicem, de tipărire a acestei ,,Monografii a Județului Botoșani” era sortită eșecului, lucrarea fiind, neîndoielnic, ,,trântită”. Așa că, până astăzi, când vede lumina tiparului, Monografia a rămas dactilografiată, în câteva exemplare, 5-6, bănuim. Cel de care ne-am folosit a aparținut ing. Ioan Zaharia, decedat de câtva timp, un bun prieten al subsemnatului, un mare colecționar de carte veche și nouă, un neobosit călător, printre altele, totodată un generos donator./ Menționăm că textul dactilografiat este redat întocmai, excepțiile fiind minore și în ideea facilitării lecturii pentru cititorul actual. Am păstrat și unele inadvertențe ce țin de textul inițial, vizând unele tabele cu indicatori de producție, sesizarea lor fiind doare de domeniul și apanajul cercetătorului autentic. Botoșanii, județ în vechea sa configurație teritorială, fiind unul eminamente agrar, a excelat, în agricultură, de dezvoltarea sau nedezvoltarea ei depinzând progresul sau regresul său economic și social. Așa că, grosul lucrării este dedicat agriculturii județului, lăsând loc însă și pentru celelalte domenii-industrie, comerț, căi de comunicație, sistem bancar ș.a. Avem parte de o privire unitară, globală, în consens cu rigorile Băncii Naționale a României, serviciile Agenției Botoșani, se vede treaba, acționând omogen, punând datele cap la cap, reușind să imprime coerența lucrării. Iată (și) de ce nu iese în evidență vreun nume de autor. Vedem în aceasta și un sistem de lucru moral, la care vremurile anilor socialismului ar fi trebuit să jinduiască. Din nefericire… Las-că nici astăzi practicile acelor ani nu și-au găsit sfârșitul./ ,,Monografia Județului Botoșani” a Băncii Naționale a României – Agenția Botoșani, văzând lumina tiparului, fie și acum, se distinge de celelalte lucrări de gen, fii d un tot, ca analiză și sinteză, și mai mult decât atât, un bun teren de cercetare a evoluției istorico -economice a județului Botoșani, oferindu-se, totodată, pentru administrația de astăzi și de mâine a județului ca bază de cunoaștere și acțiune întru multașteptatul progres al acestor vechi și statornice locuri românești, care sunt meleagurile Botoșanilor./ Prof. Ionel BEJENARU/ Botoșani, 21.04.2011.