ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

MONOGRAFIA JUDEȚULUI BOTOȘANI
Editura Agata, 2011

Cuvântul înainte semnat de regretatul Ionel BEJENARU, la data de 21 aprilie 2011, tipărirea volumului fiind sistată din lipsa surselor de finanțare.

MONOGRAFIA JUDEȚULUI BOTOȘANI, purtând egida Băncii Naționale a României – Agenția Botoșani, vede acum, în premieră, lumina tiparului, la Editura AGATA – Botoșani. Este drept, textul ei, dactilografiat, a fost gata demult, în 1939, după calculele noastre. De ce acum? Mai întâi, între cauzele blocării tipăririi ei se înscriu începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, intrarea României în desfășurarea evenimentelor, în Războiul de Est, inițial, răsturnarea situației militare și instaurarea regimului comunist în România. Monografia la care facem referire este una economică, oferindu-ne un tablou veridic al stării economice a județului Botoșani, în perioada anilor 1932 – 1937, perioadă care se circumscrie celei de progres a României, de stabilitate și prosperitate. Transpare din paginile ei efortul pentru afirmarea elementului autohton, românesc, în detrimentul celui străin, dominator, evident lucrarea situându-se pe un curs naționalist, în spirit și literă. Tocmai acest naționalism era un ghimpe pentru comunismul ce acaparase țara, un ghimpe pentru internaționalismul socialist, devenit obiectiv și slogan pentru țară. Orice tentativă, să zicem, de tipărire a acestei ,,Monografii a Județului Botoșani” era sortită eșecului, lucrarea fiind, neîndoielnic, ,,trântită”. Așa că, până astăzi, când vede lumina tiparului, Monografia a rămas dactilografiată, în câteva exemplare, 5-6, bănuim. Cel de care ne-am folosit a aparținut ing. Ioan Zaharia, decedat de câtva timp, un bun prieten al subsemnatului, un mare colecționar de carte veche și nouă, un neobosit călător, printre altele, totodată un generos donator.

Menționăm că textul dactilografiat este redat întocmai, excepțiile fiind minore și în ideea facilitării lecturii pentru cititorul actual. Am păstrat și unele inadvertențe ce țin de textul inițial, vizând unele tabele cu indicatori de producție, sesizarea lor fiind doar de domeniul și apanajul cercetătorului autentic. Botoșanii, județ în vechea sa configurație teritorială, fiind unul eminamente agrar, a excelat, în agricultură, de dezvoltarea sau nedezvoltarea ei depinzând progresul sau regresul său economic și social. Așa că, grosul lucrării este dedicat agriculturii județului, lăsând loc însă și pentru celelalte domenii-industrie, comerț, căi de comunicație, sistem bancar ș.a. Avem parte de o privire unitară, globală, în consens cu rigorile Băncii Naționale a României, serviciile Agenției Botoșani, se vede treaba, acționând omogen, punând datele cap la cap, reușind să imprime coerența lucrării. Iată (și) de ce nu iese în evidență vreun nume de autor. Vedem în aceasta și un sistem de lucru moral, la care vremurile anilor socialismului ar fi trebuit să jinduiască. Din nefericire… Las-că nici astăzi practicile acelor ani nu și-au găsit sfârșitul.

,,Monografia Județului Botoșani” a Băncii Naționale a României – Agenția Botoșani, văzând lumina tiparului, fie și acum, se distinge de celelalte lucrări de gen, fiind un tot, ca analiză și sinteză, și mai mult decât atât, un bun teren de cercetare a evoluției istorico -economice a județului Botoșani, oferindu-se, totodată, pentru administrația de astăzi și de mâine a județului ca bază de cunoaștere și acțiune întru multașteptatul progres al acestor vechi și statornice locuri românești, care sunt meleagurile Botoșanilor.

Ionel Bejenaru,
Botoșani, 21 aprilie 2011