Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 10 (130), Octombrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Jurnalistului  de „judecata socială„ îi este teamă, ea nu este judecătorul neînduplecat cum susțin moraliștii*
Decalogul 12 pentru ziariști

Primit pentru publicare: 06 Oct. 2019
Autor: Alexandru Florin ȚENE, președintele Ligii Scriitorilor Români, membru corespondent al Academiei Americană Română
Publicat: 06 Oct. 2019
© Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.

 Decalogul 12 pentru ziariști

1-Acolo unde colectivitatea sprijinită de o parte din presă își rezervă dreptul de reprimare, încetează și înfrângerea pornirilor rele – și oamenii săvârșesc fapte de cruzime, perfidie, trădare și barbarie, a căror posibilitate era considerate ca incompatibilă cu nivelul lor cultural. Așa cum s-a întâmplat în URSS și în România sub comuniști.

2-Freud a exprimat o necruțătoare critică a dublei morale practicate de Stat în vreme de pace sau de război.

3-Când ziaristul și politicianul se vor recunoaște în oglinda ce le-o pune în față omul de știință; când își vor da seama că ceea ce socot ei virtute nu e decât reflexul falsificat al celor mai negative impulsuri, al unor ficțiuni amăgitoare, atunci vom putea spera în respectarea libertății și promovarea dreptății.

4-Călătoriile nu pot fi simple intinerarii pentru ziariști. Acestea sunt necesare a fi călătorii spirituale.  În condițiile tehnicii de astăzi, reportajele, fotoreportajele și imaginile sunt „ochiul” și „urechia” pentru cititorii, radioascultătorii și abonații tv. 

5-Gândirea lui Oswald Arnold Gottfried Spengler, (n. 29 mai 1880 — d. 8 mai 1936 a fost un filozof idealist (reprezentant al antiintelectualismului) și istoric german, preocupat însă și de matematică, știință și artă. Opera sa cea mai cunoscută este Declinul Occidentului, publicată în 1918-1922, în care își elaborează concepția metafizică asupra evoluției ciclice a civilizațiilor), este bogată, însă deseori confuză; filosofia lui e în același timp poetică și abstractă. Spengler a fost influențat în deosebi de Heraclit și de Goethe. Ei au aplicat culturii, ca și naturii, legea veșniciei transformări descoperită de Heraclit.

6-Nu există omul în general, Omul abstract. Omul trebuie studiat în timp. Din principiul relativismului  istoric, Spengler a ajuns să indice legile care domină evoluția culturii.Cultura e vie, ea se naște, crește, decade și moare. Orice cultură are o copilărie, o tinerețe, o maturitate, o bătrânețe. În medie ea durează o mie de ani.

7-Schimbarea mentalității determină schimbarea realităților socio- economice și politice nefaste.

8- Ziaristul să nu fie un retras din lume, ci să fie un om de acțiune cu condeiul și cu fapta.

9-Tolstoi, un om bogat, dacă ar fi fost bun, drept, milostiv în mod firesc- atunci viața și opera sa n-ar fi avut înalta semnificație pe care o prezintă astăzi. Tolstoi este în prezent învăluit în legendă. Neo-creștinismul tolstoian este, în esență, umanitarism pozitiv, era încrezător în viața morală a individului, decât în factorii biologici, tehnici și estetici ai progresului.

10-Thomas Kuhn scria în 1962: “Nu am nici un dubiu, de pildă, că mecanica lui Newton este superioară celei a lui Aristotel și că aceea a lui Einstein este mai bună decât a lui Newton, ca instrumente de rezolvat probleme. Dar nu reușesc să văd, în succesiunea lor, nici o direcție coerentă, nici o dezvoltare ontologică. “În concluzie: Există o idee de bază, știința înseamnă evoluție și revoluție.

____

*Din ciclul “Sens și Contrasens în înțelepciunile pentru ziariști“