Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Jurnalistului  de „judecata socială„ îi este teamă, ea nu este judecătorul neînduplecat cum susțin moraliștii*.Decalogul 12 pentru ziariști

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 10 (130), Octombrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Jurnalistului  de „judecata socială„ îi este teamă, ea nu este judecătorul neînduplecat cum susțin moraliștii*
Decalogul 12 pentru ziariști

Primit pentru publicare: 06 Oct. 2019
Autor: Alexandru Florin ȚENE, președintele Ligii Scriitorilor Români, membru corespondent al Academiei Americană Română
Publicat: 06 Oct. 2019
© Alexandru Florin Țene© Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.


 Decalogul 12 pentru ziariști

1-Acolo unde colectivitatea sprijinită de o parte din presă își rezervă dreptul de reprimare, încetează și înfrângerea pornirilor rele – și oamenii săvârșesc fapte de cruzime, perfidie, trădare și barbarie, a căror posibilitate era considerate ca incompatibilă cu nivelul lor cultural. Așa cum s-a întâmplat în URSS și în România sub comuniști.

2-Freud a exprimat o necruțătoare critică a dublei morale practicate de Stat în vreme de pace sau de război.

3-Când ziaristul și politicianul se vor recunoaște în oglinda ce le-o pune în față omul de știință; când își vor da seama că ceea ce socot ei virtute nu e decât reflexul falsificat al celor mai negative impulsuri, al unor ficțiuni amăgitoare, atunci vom putea spera în respectarea libertății și promovarea dreptății.

4-Călătoriile nu pot fi simple intinerarii pentru ziariști. Acestea sunt necesare a fi călătorii spirituale.  În condițiile tehnicii de astăzi, reportajele, fotoreportajele și imaginile sunt „ochiul” și „urechia” pentru cititorii, radioascultătorii și abonații tv. 

5-Gândirea lui Oswald Arnold Gottfried Spengler, (n. 29 mai 1880 — d. 8 mai 1936 a fost un filozof idealist (reprezentant al antiintelectualismului) și istoric german, preocupat însă și de matematicăștiință și artă. Opera sa cea mai cunoscută este Declinul Occidentului, publicată în 1918-1922, în care își elaborează concepția metafizică asupra evoluției ciclice a civilizațiilor), este bogată, însă deseori confuză; filosofia lui e în același timp poetică și abstractă. Spengler a fost influențat în deosebi de Heraclit și de Goethe. Ei au aplicat culturii, ca și naturii, legea veșniciei transformări descoperită de Heraclit.

6-Nu există omul în general, Omul abstract. Omul trebuie studiat în timp. Din principiul relativismului  istoric, Spengler a ajuns să indice legile care domină evoluția culturii.Cultura e vie, ea se naște, crește, decade și moare. Orice cultură are o copilărie, o tinerețe, o maturitate, o bătrânețe. În medie ea durează o mie de ani.

7-Schimbarea mentalității determină schimbarea realităților socio- economice și politice nefaste.

8- Ziaristul să nu fie un retras din lume, ci să fie un om de acțiune cu condeiul și cu fapta.

9-Tolstoi, un om bogat, dacă ar fi fost bun, drept, milostiv în mod firesc- atunci viața și opera sa n-ar fi avut înalta semnificație pe care o prezintă astăzi. Tolstoi este în prezent învăluit în legendă. Neo-creștinismul tolstoian este, în esență, umanitarism pozitiv, era încrezător în viața morală a individului, decât în factorii biologici, tehnici și estetici ai progresului.

10-Thomas Kuhn scria în 1962: “Nu am nici un dubiu, de pildă, că mecanica lui Newton este superioară celei a lui Aristotel și că aceea a lui Einstein este mai bună decât a lui Newton, ca instrumente de rezolvat probleme. Dar nu reușesc să văd, în succesiunea lor, nici o direcție coerentă, nici o dezvoltare ontologică. “În concluzie: Există o idee de bază, știința înseamnă evoluție și revoluție.

____

*Din ciclul “Sens și Contrasens în înțelepciunile pentru ziariști“



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.586 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5