Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

La cenaclul literar „Radu Stanca” Medalionul literar „PAŞTELE-POARTĂ DESCHISĂ SPRE REÎNVIEREA NATURII”

La cenaclul literar „Radu Stanca”

Medalionul literar „PAŞTELE-POARTĂ DESCHISĂ SPRE REÎNVIEREA NATURII”

Aflându-ne  în preajma sărbătorii pascale a Învierii Mântuitorului Nostru Iisus Hristos, cenaclul literar „Radu Stanca” din cadrul „Centrului multifuncțional de servicii integrate pentru vârstnici nr.2” din Cluj-Napoca, patronat de Liga Scriitorilor Români a dedicat această întâlnire din 10 aprilie 2019 praznicului pascal.

Ședința a fost condusă de scriitorul AL. FLORIN ŢENE, președintele  cenaclului. În prezidiu au luat parte și doamna profesoară LUCIA-ELENA LOCUSTEANUîmpreună cu doamna LIGIA BOCŞE.

Întâlnirea a debutat cu vizitarea celor două expoziții ale centrului: aceea a expunerii macrameurilor lucrate cu multă răbdare și migală de doamna NICOLETA DOHOTARU și aceea a picturii pe diferite materiale într-un stil original fără pensulă, a doamnelor RODICA MORARU și VIORICA BUNEA. După care președintele cenaclului scriitorul și poetul AL. FLORIN ŢENE a deschis ședința prin anunțarea temei și  prezentarea unui material referitor sărbătoarea creștinătății, Paștele, despre care am aflat originea acestei sărbători, etimologia, semnificația, modul de calcul al datei fixării Paștelui, precum și despre vechimea istorică, durata și cronologia Paștelui evreiesc. În continuare domnia sa a citit trei superbe poezii din creația sa.

„Mă întorc la Icoana icoanelor ca la un sfânt altar,
La Chipul ce-l poartă în memorie și vântul;
Mă închin la El și-L port în suflet dar
Cutreierându-mi Ființa și întreg pământul.” (Icoana, singură printre picturi)

„Se aprinde-n inimă lumina
Coborând în noi de Sus
Când sevele înverzesc tulpina
Înviază-n suflete Iisus”. ( Hristos a Înviat)

„Of! Doamne! Când îmi aduc aminte
Pe unde călca iubita țâșnea izvoare
De romanțe și tăceri turnate-n cuvinte,
Înflorind degetele primăverii în răzoare”. (I-au înflorit degetele primăverii)

A urmat prelegerea doamnei profesoare LUCIA-ELENA LOCUSTEANU care ne-a prezentat scriitorii și poeții născuți în această lună nu înainte de a aprecia poeziile domnului Al. Florin Țene  evidențiind talentul său poetic. Printre oamenii de litere născuți în aprilie au fost menționați Gib Mihăiescu, despre care scriitorul Al.Florin  Țene a scris un roman interesant, intitulat “La braț cu Andromeda”, Barbu Ștefănescu Delavrancea care aduce în fața noastră imaginea istoriei, Ștefan Augustin Doinaș alături de Camil Petrescu și Fănuș Neagu care aduc în fața noastră chipul omului însetat de absolut. „Mistrețul cu colți de argint” a lui Ștefan Augustin Doinaș recitat cu multă emoție și trăire sufletească de doamna Lucia-Elena Locusteanu ne-a încântat. Doamna profesoară a încheiat, amintind de Octavian Goga, poetul pătimirii noastre, care a personificat Oltul, dându-i acel ideal de a ne uni cu țara.

Doamna LIGIA BOCŞE, coordonatoarea Centrului, a sesizat talentul, delicatețea dar și forța doamnei profesoare Lucia-Elena Locusteanu. Dânsa a felicitat pe toți cei care poartă nume de floare-Florica, Viorica, Brândușa, Zambila, Zoița, Florin pentru că nu ne vom mai întâlni până la venirea Floriilor. Și ca purtător al poveștilor populare pentru că după Paști la o săptămână este Paștele Blajinilor, când ne reamintim de sufletele celor decedați, domnia sa ne-a destăinuit o istorioară în acest sens.

O altă intervenție a fost a doamnei ziariste MARIA FLOREA care ne-a vorbit despre emoția și taina trăirii pascale în Israel și despre legătura acestei sărbători cu echinoxul de primăvară și cu evenimentele astrale, amintind de această legendă care ne luminează sufletele, ne apropie și ne ajută să socializăm. Tot dânsa ne-a vorbit despre puterea credinței și a deschiderii interioare către noutate fără de care nu putem trăi făcând asocierea și cu volumele scrise de Constantin Dulcan.

O frumoasă poezie a fost apoi citită de  poetă TITINA NICA ŢENE,poezia: „Marea suferință a lui Iisus”, creație ce se găsește publicată în volumul său”Amurg de întoarcere. “

O altă poezie: „Ouă  roșii” a fost recitată de doamna TEODORA TRUŢĂ care a afirmat că de când era copil a cunoscut această poezie.

Pământul se cutremurase,
S-a-ntunecat în miezul zilei,
Iar sus pe Golgota murise
Iisus împărțitorul milei.

Apostoli și mironosițe
Erau cutremurați de-un dor
De-a mântui sfintele moaște
Și-a le-ngropa în legea lor.

Pilat nu le-a-mplinit rugarea.
Cesarul se putea temea,
Că luat de dânșii trupul rece
Cum poruncise – va-nvia.

Maria Magdalena însă,
Cea credincioasă lui Iisus,
A înroșit un coș de ouă
Și-n cinstea lui Pilat le-a dus.

Pilat uimit de-așa minune
Uitându-și gândurile grele
I-a zis Mariei Magdalene
Să ceară ceva pentru ele.

S-a înroșit mironosița
Și-a îndrăznit să-l roage-ncet:
„Dă-mi mie trupul de pe cruce
Al lui Iisus din Nazaret”…

Pilat s-a tulburat o clipă,
S-a hotărât apoi să-l deie.
A luat din mâna ei ploconul…
Ce să se teamă de-o femeie?

Mironosița-nvingătoare
Cu doi apostolii mai străini
Culcară-ntr-un mormânt de piatră
Pe cel încununat cu spini.

Și-a străjuit apoi mormântul
Și piatra se pecetlui,
Dar cel ce-a întrupat Cuvântul
A înviat a treia zi.

În continuare doamna LIGIA BOCŞE a deschis discuția personalității lui Iisus, de ființă umană, de dumnezeire.” Foarte multe popoare, entități științifice își revendică într-un fel sau altul contactul direct cu Iisus cu dovezi clare, păreri convingătoare, manuscrise, interpretări, cei mai înverșunați fiind românii. Există dovezi cum că Iisus Hristos s-ar fi născut în țara tracilor, a dacilor, că era blond cu ochii albaștri. Ar fi existat o părere că Iisus ar fi trecut printr-o mănăstire budistă din Pakistanul de astăzi. Există povești și variante în care fiecare vine cu argumentele proprii. Multe popoare își exprimă dorința de a-l atrage pe Hristos spre țara lor, vrem să ne fie aproape. Aceasta demonstrează credința în Dumnezeu pe care ți-o poate întări Iisus Hristos. Lăsând partea materială de o parte să ne întoarcem în noi, în ființa noastră unde putem să-l găsim pe Hristos. Esența iubirii este credința ta pe care o ai”, a conchis Ligia Bocșe.

Următoarea ședință a cenaclului va avea loc în 8 mai.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.580 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5