Primit pentru publicare: 16 mai 2017
Autor: Ionuț ȚENE
Publicat: 16 mai 2017
Editor: Ion ISTRATE

La Poezie, Bucureștiul a luat fața Clujului! Deocamdată!

Dacă în legătură cu calitatea vieții, dinamicii economice, ca centru universitar și al divertismentului, condimentat cu aspectul civilizațional, Clujul a depășit Bucureștiul devenind cel mai dinamic oraș din centrul și sud-estul Europei, din păcate la capitolul Poezie a rămas în urma Capitalei. Clujul, încă, nu reușește să devină o capitală reală a culturii și artelor, un nucleu spiritual situat deasupra Bucureștiului. La capitolul Poezie, Clujul a rămas ușor prăfuit și cu un aer provincial ancilar față de Capitală. Trebuie să recunosc că mă uit cu o ușoară invidie la Festivalul internațional de poezie de la București, care a debutat la mijlocul lunii mai. În Capitală s-a adunat floarea poeziei naționale și internaționale, ceea ce face din București axa poeziei românești. Ediția din acest an reunește, la București, peste 100 de nume importante ale poeziei contemporane, dintre care aproape 50 de oaspeți din străinătate. Deschiderea manifestărilor dedicate aniversării celor 95 de ani de existență PEN România are loc de la ora 18.00, la Casa „Filipescu-Cesianu” – Mansardă (Calea Victoriei 151), în prezența Magdei Cârneci (președinta PEN România), a lui Mirel Taloș (vicepreședintele Institutului Cultural Român), alături de Kätlin Kaldmaa (secretar general al PEN International, PEN Estonia), Jarkko Tontti (PEN International, PEN Finlanda) și Ioan Cristescu (directorul Muzeului Național al Literaturii Române), găzduiți de Adrian Majuru (directorul Muzeului Municipiului București). Momentul aniversar „PEN România 95” include dezbateri, lecturi publice, lansarea antologiei „PEN 95” (Editura Muzeul Literaturii Române, 2017) şi o expoziție.De la ora 19.00, la noul sediu al Muzeului Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 8) are loc recitalul de poezie susținut de Mircea Dinescu, unul dintre cei mai importanți poeţi ai anilor ‘70. Acesta va citi din cel mai recent volum al său, „Colierul din bomboane de colivă”. Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) are loc în perioada 15-21 mai și, timp de o săptămână, poeţi din peste 30 de ţări se află la Bucureşti pentru evenimente organizate în 11 spații culturale din oraș. Organizatorii anunță că FIPB continuă până duminică, 21 mai, însumând peste 20 de evenimente, în 11 spații culturale cunoscute din Capitală. Lecturi publice, dezbateri, conferințe dedicate traducătorilor de poezie, evenimente ce se adresează liceenilor („Poetry Face to Face”) sau celor mai mici dintre cititori (ateliere de lectură desfășurate la Casa Memorială „Tudor Arghezi” – Mărțișor), celor interesați de poezia experimentală și de proiectele de tip performance („metaMorph ~ un punct plecat la plimbare”) și maratoanele de poezie compun arhitectura programului ediției din acest an a Festivalului Internațional de Poezie de la București.
Programul exhaustiv și complex al festivalului bucureștean e de admirat și face să pălească urbea de pe Someș sau să roșească poeții clujeni față de concentrarea de forțe lirice din Capitală. Din păcate, în ultimii ani autoritățile locale și județene au neglijat literatura în general (ca excelență) și poezia în special. S-a pus accent în subsidiar doar pe capitala tineretului, sportului via eurogimnastică și eurobasket s.a.md., lucruri folositoare și de impact publicitar, dar festivalurile de poezie au rămas cenușereasa Clujului. Actul cultural de calitate nu a fost suficient promovat. Reîntoarcerea de la conceptul de masificare a culturii la cel de excelență trebuie să primeze și să devină paradigmatic pentru Cluj-Napoca. Ruminațiile populare și populiste ale culturii de masă ucid individualitatea și creativitatea și mai ales originalitatea. Datorită acestui concept instituțional cultural masificator oamenii de litere din Cluj-Napoca în ultimii ani s-au refugiat la București. Acest fenomen de migrație culturală internă trebuie să înceteze prin schimbarea paradigmei proiecției culturale a Clujului. Accentul trebuie pus pe Excelență, creativitate și originalitate artistică, de fapt pe omul creator, pe artist, pe prozator, pe poet. La Cluj-Napoca trăiesc și compun poeți deveniți clasici ai culturii române, care ar fi păcat să-i pierdem dizolvându-i în conceptul de masificare culturală și financiară, în beneficiul doar unor manageri culturali, fără operă literară. Horia Bădescu, Marcel Mureșanu, Mariana Bojan, Ion Mureșan, Ion Cristofor, Dumitru Cerna sau Vasile Igna sunt câteva nume de poeți care merită mai mult din partea autorităților locale și a clujenilor. Hemoragia poeților clujeni spre București poate fi stopată prin schimbarea politicii culturale a orașului. Reinventarea festivalurilor culturale și organizarea unora noi trebuie să fie paradigma în Cluj-Napoca, pe viitor. La mijlocul anilor 1990 am organizat împreună cu poetul Dumitru Cerna și criticul literar Petru Poantă, cu sprijinul scriitorului Constantin Cubleșan, celebrul Festival de poezie Orfeu. Acesta s-a desfășurat doi ani la rând, în două ediții excepționale, care au strâns elita vocilor lirice din România și s-a încununat cu mai multe volume recunoscute de critica literară: ”Caietul cu poeți”, o adevărată ”biblie” a noii lirici românești. La acest festival de poezie s-au afirmat noile voci originale ale literaturii contemporane ardelene: Adrian Suciu, IP Azap, Daniel Moșoiu, Dorin Crișan, Sorin Grecu, Victor Țaină, Alexander Baumgarten, Tudor Ștefan, Flavia Teoc, Adrian Lesenciuc, Ion Antoniu, Adrian Mihai Bumb, Ioan Negru, Dinu Virgil sau Ioan Buteanu. Din păcate, unul dintre liderii generației Adrian Suciu a plecat la București, iar alții s-au specializat pe alte genuri literare. Prin Festivalul de poezie Orfeu s-a fermentat elita generației poetice ardelene de azi. E păcat că de atunci nu s-a reușit să se organizeze un actual festival de poezie de anvergură. La Cluj-Napoca a continuat să existe Festivalul Internațional de Poezie ”Lucian Blaga”, care era gloria Clujului în anii 90, cu participarea unor poeți celebri din întreaga lume. În timp festivalul și-a pierdut din vigoare și substanță, poate pentru că nu a reușit să se reinventeze. Între timp la Cluj-Napoca s-au lansat noi voci lirice originare: Ștefan Manasia, Gabriel Bota, Vasile George Dâncu, Oana Boc, Alex Vasieș sau Codruța Simina. În acest moment de criză poetică prin care trece inexplicabil Clujului cultural înființarea unui Festival internațional contemporan de poezie Cluj-Napoca, asemenea celui bucureștean, (chiar mai bun) cred că ar fi o piesă de rezistență culturală, care va pune din nou orașul pe harta poeziei românești și internaționale, că ”cercul poeților dispăruți” este doar o metaforă pentru clujenii care nu au uitat de valorile lirice autentice. Parafrazând pe Lucian Blaga trebuie să spunem nu declarativ, ci factual, că ”poeții clujeni nu sunt muți ca niște lebede.”