LACRIMĂ DE MAMĂ
În lacrima de mamă e tot amarul plâns ,
E mută mărturie că necuprinsul doare –
O mamă nu-i femeie , e mamă până moare ,
De nimeni întrebată câte dureri a strâns.
Se zbate,se frământă și râde uneori
Și mâinile își mușcă să meargă înainte –
Leoaică fără moarte , e blândă și cuminte ,
Răzbind să crească puiul prin viscol și noroi .
Renunță,tot renunță , neregretând nimic –
În lista cu valori e jos sau nu-i deloc –
Și-ar dărui și viața,s-ar arunca și-n foc ,
Doar ca să-i fie bine din fașă celui mic .
Un singur dar pe lume nu poate oferi –
Norocul,cât de mic,nu-l are în ființă –
Își venerează puiul și-l crește cu credință –
Aici și după moarte , în veci îl va iubi.
Dar … uneori răsplata e dură și infamă …
Rușine fără vină,obrazul mamei poartă .
Se simte umilită de viață și de soartă …
Dar cui îi pasă oare ? E doar o simplă mamă .
– Poezie scrisă ca un omagiu pentru mamele nedrept răsplătite –
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania