Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Lecţia de fericire

Lecţia de fericire
(povestire selectată din cărticica ,,Călătoria lui Codrin”)

Când a ajuns la Baisa, raza de soare fermecată a dispărut după dealul împădurit. Se făcuse seara. Din locul unde pleacă drumul spre Lacul Eminescu, pe cer se întindea o uriaşă pată ce colora toată împrejurimea. Pădurea Baisa părea o cetate vopsită în roşu.
– Aş vrea o crenguţă din copacul roşu, spuse Codrin.
– E târziu, i-a şoptit blând, bunica.
– Doar un pic aş vrea să cobor, se auzea vocea rugătoare a lui Codrin.
Avea în gând să mai zburde puţin cu fulgerul copilăriei prin lumea misterioasă a pădurii, ca şi cum ar fi fost un căluţ zburător din basme.

Şi ce dacă-i seara târziu?
Căluţ zburător aş vrea să fiu.
Să zbor cu şapte caleşti,
prin codru plin cu poveşti.

Când a coborât în pădure, părul lui blond s-a făcut de culoarea morcovului, iar ochii albaştri alunecau ca două mărgele să cuprindă splendoarea ce cobora din cer.
Zburda şi se înălţa sub magica lumină roşie ce se strecura printre crengile copacilor înalţi. Părea să semene cu Făt Frumos din poveste.
Frunzele copacilor aţipeau în tăcere şi se pregăteau să facă linişte pentru somnul păsărilor.

Pe jos, un pat nesfârşit de frunze era pregătit pentru toate animalele pădurii (iepuraşi, căprioare, porcuşori mistreţi şi multe alte mii de vieţuitoare) care aşteptau să se afunde peste noapte în plapuma caldă şi moale.

Vânătorii povestesc că la ora aceea, animalele pădurii stăteau ascunse pe sub ferigi şi brânduşe de toamnă. Cică în scorbura unui stejar au văzut într-o noapte, un cerb vrăjitor ce făcea numere de magie!
Fiecare părticică din lumea pădurii era o filă de poveste. Era un vis adevărat.
– De ce tremuri ? Ţi-e frig ? l-a întrebat bunica.
– Nu. Tremur de fericire.
A fost cel mai uimitor răspuns pe care un copil iubitor de natură, îl poate da oamenilor mari.
A fost lecţia de fericire pe care a transmis-o bunicilor.
Într-un târziu, vrăjit de povestea unei zile întregi de zbor prin codrii Moldovei, Codrin s-a întors acasă pentru povestiri, somn şi vise frumoase.
Cu o crenguţă din copacul roşu, a dispărut prin aburii serii pe aleea ce duce spre bloc.
Crenguta din copacul rosu [800x600]



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. D.M.G. spune:

    Multa inspiratie si succes!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5