De data asta nu doar despre o carte, despre o Lege în așteptare am să vorbesc cenacliștilor și cititorilor mei – o transpunere a Turnătoriei din timpul lui Ceaușescu cu noul botez – a așa numiților Avertizatori, probă că fiilor  foștilor-foști li-i de intres România de azi!...

              „Ați citit, sunt sigur, dar a aminti nu-i nici un păcat, în grija lor pentru ce moștenesc și vor perpetuarea, un grup de parlamentari, vreo 40 la număr,cărora ulterior li s-au mai alăturat încă pe atâția, nu dau nume că o lume îi știe, urmăresc ca un proiect de Lege, depus la Camera Deputaților, care vor instituirea și protejarea acelor persoane numite „avertizori” care având drept atribuțiuni – cum au avut și înaintașii lor, părinții, bunicii, neamurile, foștii sprijinitori ai securiștilor, pe care ei îi moștenesc și în actualele funcții parlamentare, guvernamentale – oriunde ar lucra să toarne orice încălcare a legii sub protecția nevinovăției.

               Inițiatorii  propunerii  legislative invocă transpunerea în legislația românească a Directivei UE 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului, din data de 23 octombrie 2019, referitoare la  protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

              Ne aducem aminte că în timpul Securității lui Nicolae Ceaușescu erau ”protejate” și retribuite persoanele care erau turnători la Securitate și pârau oamenii care, chipurile,  încălcau legile Societății Socialiste Multilateral Dezvoltate. În realitate vinile erau reale sau inventate, aduse adesea unor oameni pe care îi invidiau sau îi urau, de-au făcut mulți ani de pușcărie. Unii, pur și simplu, au  făcut pâra   din plăcere.

             Astăzi, inițiatorii, unii dintre ei fii de securiști, ca să aibă activitate, n-au trebuit decât să înlocuiască termenul ”TURNĂTOR”, cu  cel de ”Avertizor”.

            Îmbuibații aceștia, ca și penalii de la televizor ori din presa scrisă,   nu-şi pun,  problema delaţiunii în plan moral? Turnătoria – s-o recunoaștem –  este, dacă nu suntem prea lași, o instituţie extrem de puternică în societatea noastră.  Delațiunea  funcţionează şi astăzi ca şi în trecutul comunist, la toate nivelele. Am citit și v-o spun: „De la primării,  prefecturi și până la cele mai înalte instituții ale Statului sunt şefi  dornici să audă delațiuni. Sau să le primească discret pe sub ușă, fie și nesemnate. De la modelul boierilor care turnau la Stambul, la comuniștii care făceau rapoarte confidențiale la Moscova, până la recentele  ”Wikileaks” care au arătat fără putință de tăgadă cum mergeau în genunchi, deopotrivă politicieni și ”lingători de clanțe” din presă, să dea ”raportul” la Ambasada Americană”.

           Acum, cum spuneam, prin mila celor de la Bruxelles, se așteaptă cale  liberă  la ceea ce pe vremurile lui Ceaușescu se numea Securistul întreprinderii”. Acum însă cu mijloace moderne…

           Reamintim, în 1981 apărea în România, la editura ”Cartea Românească” volumul de versuri ale lui Mircea Dinescu, „Indulgență de iarnă” intitulate, care ar merita să le recitim acum, când Premiul Național de Poezie Eminescu pentru debut pe anul 2021 a fost câștigat la Botoșani de o frumoasă domnișoară, Ileana Negrea, care, licențiată, absolventă a Facultății de limbi și literatură străine din București,  folosește cuvinte licențioase, iată versurile lui Dinescu:

“Indulgenţă de iarnă “

Fereşte-mă Doamne de cei ce-mi vor binele,
de băieţii simpatici
dispuşi oricînd la o turnătorie voioasă,
de preotul cu magnetofonul sub sutană,
de plapuma sub care nu poţi intra fără să dai bună seara,
de dictatorii încurcaţi în strunele harfei,
de cei supăraţi pe propriile lor popoare,
acum cînd se-apropie iarna
şi n-avem nici ziduri înalte,
nici gîşte pe Capitoliu,
doar mari provizii de îngăduinţă şi spaimă.

Ion N. Oprea, Iași, 20 februarie 2022