LIBERTATE

Carmen Buzenche – Galaţi- Mai 2014

Tu, amintire,
Ce răsari din veacuri de cenuşă

Şi dintr-un rest de foc mistuitor,

Închide-te pe veci în vidul fără capăt,

Leagă-ţi cătuşe de-un picior

Ori prinde-ţi de aripi un mic lacăt

Şi lasă-mă o clipă doar cu mine

Şi lasă-mi sufletul să zboare

Căci pieptul nu-l mai poate ţine,

Se strânge pumnul, tâmpla doare…

Confuz mă trezesc printre chipuri străine

Iar cercul se strânge mai mult,tot mai mult,

Când clipa de azi se transformă în mâine,

Când nu am ochi să văd, urechi să ascult,

Când haosul se naşte în vechea lumină

Şi ziua iar devine o noapte senină,

Zadarnic mă-ndrept spre alte cărări

Şi caut libertatea în apus şi în zări

Căci mă găseşti sub cerul alb ca de hârtie

Şi-mi răpeşti libertatea de-a fi singur, cu mine.

CARMEN BUZENCHE

Galaţi- Mai 2014

Articole asemănătoare