Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

… Limba română m-a născut poet

***
Mama voia să fiu crîng de visare,
Prin care ceru-alunecă,  încet.
Dar într-o noapte---nostimă-ntîmplare---
Limba română m-a născut poet.
 
Tata visa sub ierbi în legănare
Să-i pot cosi tăcerea din brădet,
 
Dar,  lăcrimînd,  legitimă mirare,
Limba română m-a născut poet.
 
De-aceea-i sărut mîna și îi zic:
"Turlă a mea,  alunecînd din soare,
Fără de tine n-aș fi  fost nici boare,
Nici plop pe deal,  nici clopot,  nici nimic."
 
Inscripție pe catedrala de aur a limbii române
 
Nu se putea să nu provenim dintr-un neam infinit, izvodit din lacrima strămoșilor daco-romani și ctitorit în imensa Columnă a lui Traian.
Toate drumurile duc la Roma și pornesc de acolo,  " noi de la Rîm ne tragem" și voim spovada unei zodii să ne spună spre care din tării ne vrem tărîm.
Aici ajunși, vom scrie că limba noastră e doina ce doinește în izvor și-această glăsuire este limba unui popor ce-a izvodit din dor.
Sîntem și scriem: limba română și ne închipuim deodată că ea ar face parte din poporul român.
Dacii unei patrii,  care nu era decît Dacia lor liberă,  porneau la luptă cu năvălitorii,  purtînd pe buze,  ca niște boabe miraculoase,  cuvintele sacre ale limbii materne.
Noi vom fi rămas de-a pururi să fim în limba română ca-ntr-o  "acasă" a noastră,  unde oricine își poate avea chilia sa de duh.
Iubiți-vă copiii în limba română,  dați-le în dar cuvintele limbii strămoșilor voștri și nu socotiți fără vreo trebuință acest unic , de fapt, adevăr.
Sărutați-vă în limba română,  să puteți auzi în danțul sărutului vostru neprihănit clinchetul dulce și fără sfîrșit al cuvintelor limbii române.
Eu te sărut în limba română,  tu mă săruți în limba română și mînă-n mînă,  unul lîngă altul,  nedespărțiți în veci,  sîntem veghetorii fideli la dulcele fagur de privighetoare al limbii române.


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5