Invizibilul măreţ Ce-i invizibil e măreţ, Să nu uiţi, doamnă Poezie, Cin’te citeşte nu te ştie, Cine te uită – n-are preţ, Tot invizibilu-i măreţ...   Aşa şi tu, copil din verbe, Fii anonim de vrei să fii Aplaudat de ciocîrlii Şi nu de feţele imberbe, Care n-au loc în veşnicii.  

Revolverul înflorit (simfopoem)   Măria Sa, Vahtang fără pereche, Rîvnea să moară ca un voievod, Şi cu veleităţi de post-Irod Visa cu el şi cerul lumii veche Să-l ducă în mormîntu-i de nerod.   În ziua lui de naştere în moarte Măria Sa, Vahtang, s-a bărbierit, Şi-a luat linţoliul de majestate, Şi-a aprins pipa cu un gest grăbit, Şi-a potrivit peruca în oglindă, S-a dat... 

Psalm îngînat   Doamne, numa-n Tine mă încred, Oamenii sunt neadevăraţi şi mint, Pierde-m-aş, da-n ceruri nu mă pierd, Oamenii sunt neadevăraţi şi mint.   Viscoli-m-aş floare pe crăii, Oamenii sunt neadevăraţi şi mint, Pot să-nviu, în mine dacă-nvii, Oamenii sunt neadevăraţi şi mint.   Şi-ntr-o zi cînd mă vei săruta, Oamenii sunt neadevăraţi şi mint, Floare-oi răsări... 

Cer de uitare În ziua–n care se–aştepta zăpadă Şi numai moartea–n arbori se–auzi, Văzut–am o măicuţă stînd în stradă, Căreia i–e ruşine a cerşi.   Cu mîinile ne-ntinse–a rugăciune, Ea nu ştia că–n suveranul stat Cerşitul a ajuns profesiune Şi toţi o practică neîncetat.   Copil al dorului, cu ţara–n soare, Apropiindu–mă,  i–am dat un leu, Plîngea în... 

  Dumnezeu la o cafea De-o vecie viscolește Cu luceferi, nu cu nea. Astă seară mă răpește Dumnezeu la o cafea.   Obosit, abia vorbește, Turlă rară–vorba Sa. Astă seară poposește Dumnezeu la masa mea. Taci mai bine, Te-odihnește, Sunt, de vrei, tăcerea Ta, Astă seară cînd oprește Ceru-ntreg la poarta mea. Și-o să pururi viscolească Pacea Lui inima mea, De-o să crească,... 

Psalmul zilei a șaptea Am totul cît Te am pe Tine,  Doamne, Şi n-am nimic dacă Te părăsesc. Cîmpii de lumînări nesecerate În ochi-mi duc şi tot Te preaslăvesc.   Nevrednic sînt de Tine însuţi,  Doamne, Tăcerea mi-i mormînt,  pe care-l cresc, Netrebnicul de mine-s o tînjire La porţi de iad şi tot Te preaslăvesc.   Călugăr fără schit,  n-am vreo chilie În inima-mi pentru... 

*** Mama voia să fiu crîng de visare, Prin care ceru-alunecă,  încet. Dar într-o noapte---nostimă-ntîmplare--- Limba română m-a născut poet.   Tata visa sub ierbi în legănare Să-i pot cosi tăcerea din brădet,   Dar,  lăcrimînd,  legitimă mirare, Limba română m-a născut poet.   De-aceea-i sărut mîna și îi zic: "Turlă a mea,  alunecînd din soare, Fără de tine n-aș... 

 Am totul cît Te am pe Tine,  Doamne, Şi n-am nimic dacă Te părăsesc. Cîmpii de lumînări nesecerate În ochi-mi duc şi tot Te preaslăvesc.   Nevrednic sînt de Tine însuţi,  Doamne, Tăcerea mi-i mormînt,  pe care-l cresc, Netrebnicul de mine-s o tînjire La porţi de iad şi tot Te preaslăvesc.   Călugăr fără schit,  n-am vreo chilie În inima-mi pentru vreun cînt ceresc. În... 

Actual   S-a destabilizat natura Şi face mofturi ne-ncetat, În oameni înfloreşte ura Şi doar murim cu-adevărat.   Zadarnic rostuim cuvinte, Care ne-njură,  rînd pe rînd. Vai, chiar sinceritatea minte Şi să fim oameni n-avem cînd.   În orice om trăieşte-o brută, Care se scaldă în plictis, Orice iubire-i pe valută Şi-orice surîs e interzis.   Să plîngem astăzi se mai... 

              Cîntec pentru dacii noştri                     (variantă)  Dacii nu se dau pe bonuri, dacii noştri nu se vînd, Nu-i mai prognozaţi în roluri astăzi, mîine  şi oricînd. Dacii nu se dau valută, nici pe lei nu se mai dau, Sunt o stirpe absolută, cum cîndva, demult erau.   Dacii nu-mblînzesc oraşe, ei numai în sate mor, Cu trecut bolnav... 

Un gînd pentru Mihai…  Mihai Viteazul n-o să-şi vîndă ţara,  El are-o ţară şi o cinste doar,  Iisus a pus în el potir cu har Şi-l cheamă-n cer să-i dea îmbrăţişarea.    Mihai Viteazul n-are cînd muri,  Zidit în noi, trimite, să-l răzbune,  Statornicia propriului nume,  Care minciunii nu s-o ploconi.    Mihai Viteazul strigă-n ochii mei,  Îi este strîmt, va evada...