Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
Liviu Groza, lingvist, explică cum am evoluat vorbind românește
- Profesorul Liviu Groza, specialist în frazeologia românească, mulți ani la cursurile de masterat, la
Universitatea din București, dar și în cartea sa „De pe vremea lui Pazvante. Imagini ale vieții din trecut în expresii românești”, Editura Vremea, 108 p., 2022, explică cum o serie de ziceri, folosite și astăzi, vin de la strămoșii noștri, cu unele influențe de natură slavă, slava veche, turcă, neogreacă, polonă, germană, semn al conviețuirii, a cât de mult am evoluat în timp. Alte expresii au dispărut. Cele care au rămas sunt prezentate de autor etimologic, adesea surprinzător pentru cine citește. - Distinsul, născut la 27 iulie 1957, decedat prea timpuriu, 6 aprilie 2023, este autor a numeroase contribuții științifice dedicate descrierii, valorificării, funcționării și evoluției vocabularului și frazeologiei românești, dintre care sunt cărțile „Dinamica unităţilor frazeologice în limba română contemporană” (2005), „Elemente de lexicologie” (2004 și 2012), „Probleme de frazeologie. Studii. Articole. Note” (2011), „A o întoarce ca la Revoluționești. Mic dicționar de expresii, proverbe și citate … insolite” (2014), „De la Ana la Caiafa. Mic dicționar de expresii biblice” (2014), „Creativitate și expresivitate în frazeologia limbii române” (2017), în fine, „De pe vremea lui Pazvante. Imagini ale vieții din trecut în expresii românești” (2022).
- Toate aceste cărți, alături de multe alte articole și studii, reflectă, prin maniera de abordare, stil și conținuturi, pasiunea profesorului pentru limba română, pe care a slujit-o cu competență întreaga viață.
- Din „De pe vremea lui Pazvante…” aflăm, de exemplu, cuvântul „bulbuc” desemna o unitate militară otomană cu 225 de soldați, „șleahtă” desemna ceea ce era nobilimea poloneză, „șpagă” – atât de des folosit astăzi – ar proveni de la baionetă („spangă”) cu care vameșii împungeau baloturile de marfă la trecerea graniței, la vamă, iar pentru a evita acest prejudiciu, cei supuși controlului își deșertau pungile cu valori, și de aici prezența termenului de „ciubuc”, sinonim cu „mita” de azi.
-
Tot din zona cu influențe lingvistice turcești este capitolul cărții intitulat „Rahat cu apă rece”, expresia „rahat”, devenită foarte populară a intrat în compunerea altor și altor semnificații de genul „a se face de rahat” sau „a face din rahat bici”, alți termeni turcești fiind uzitați și în zilele noastre, fără să le subliniem gena: chef, chiolhan, zaiafet bairam, unii cu nuanță diferită, „kulhan” la turci însemnând „baie”, că la ei, spune profesorul, se petrecea – cu lăutari – și la băile publice. - De utilitate este și exprsia la care se referă Liviu Groza „Înainte de inventarea cartonului, copertele cărților erau făcute dintr-un material rigid, care semăna cu placajul sau cu scoarța copacilor (…_ și de aici a rămas expresia des folosită „a citi o carte din scoarță în scoarță, de la prima la ultima pagină”, bun prilej pentru autor să ne îndemne cu: și „De pe vremea lui Pazvante” este o carte de citit, de către oricine, din scoarță în scoarță”, ca nu cumva, zicem și noi, să se mai susțină că românii nu ar prea citi…
- Postat în Antologii, Istorii…, coordonator Ion N. Oprea, Iași, 28 mai 2023
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania