Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Lucia Olaru Nenati

Comentariu

O modalitate originală de a propaga cultura românească în lume
Autor, Ddr. Anda Lohan, Coordonatoarea Centrului de Cercetare „Zukunftskolleg“, Universitatea Konstanz, Germania

Poeta şi scriitoarea Lucia Olaru Nenati din România a fost de mai multe ori prezentă în lumea culturală din oraşul german Konstanz, situat pe malul lacului Bodensee, de fiecare data cu prestaţii culturale, literare şi artistice care au stârnit interesul publicului de aici. Aşa se face că de astă dată, ea a fost invitată, în calitatea sa de doctor în filologie şi cadru didactic, de către Universitatea de excelenţă din oraşul german să susţină un curs-workshop despre cultura şi civilizaţia românească în beneficiul studenţilor din numeroase ţări ale lumii participanţi la seria internaţională organizată anual de către universitatea germană. Deşi de mai bine de zece ani funcţionează un parteneriat cu Universitatea “Al.I.Cuza” din Iasi, drept care studenţii români ocupă numeric primul loc în rândul studenţilor străini, până în prezent nu a fost organizată o asemenea formă de prezentare monografică a valorilor româneşti.

Prelegerile, susţinute de către dr. Lucia Olaru Nenati în limba engleză, spre a putea fi accesibile oricărui public, au tratat teme privind trasăturile identitare specifice culturii şi civilizaţiei româneşti, determinate de coordonatele geografice şi istorice, tradiţii şi mentalităţi, patrimoniu spiritual şi material, folclor şi mituri fundamentale (Mioriţa, Meşterul Manole), estetica artelor populare, specificul arhitectural cu accent pe mânăstirile Moldovei s.a.

O altă coordonată a fost aceea a creaţiei româneşti culte, cuprinzând o prezentare succintă a specificului literaturii şi o cronologie a principalelor personalităţi literare, alocându-se fireşte un loc aparte şi un spaţiu extins personalităţii lui Eminescu, dată fiind legătura existenţială constantă a vorbitoarei cu acest domeniu, în calitatea sa de fost muzeograf şi restaurator al aşezământului de la Ipoteşti şi care nu a părăsit, de fapt, niciodată statutul de cercetătoare şi propagatoare a lui Eminescu. N-au lipsit din seria prelegerilor nici reprezentaţii altor domenii de creaţie precum teatrul, cu referire specială la Eugen Ionesco, artele plastice, accentuându-se desigur pe imaginea sculptorului Constantin Brâncuşi şi muzica având în prim plan imaginea – şi sunetul – creaţiei enesciene. Întreaga prezentare a fost susţinută prin materiale documentare ajutătoare, în primul rând printr-o ilustrare cu imagini reprezentative româneşti comentate adecvat, în proiecţie Power Point, prin exemplificare sonoră în cazul temelor referitoare la muzică şi printr-o expoziţie etnografică românească în care şi-au găsit locul costume populare, ţesături, ceramică, ouă încondeiate, cărţi şi albume reprezentative..

Derularea proiectului s-a finalizat printr-o seară literară şi artistică în care Lucia Olaru Nenati a evoluat în ipostaza sa de poetă recitându-şi cu real talent actoricesc poemele, traduse pe ecran în câteva limbi străine, dar şi de interpretă de muzică, prezentând “Cântecele lui Eminescu”, adică ipostaza de interpret vocal a poetului, relevată de poeta de azi care, precum se ştie, i-a restaurat repetoriul muzical în propria sa interpetare. Poemele recitate şi piesele muzicale de pe cele două albume ale autoarei Cântecele lui Eminescu, (anexă a cărţii Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii ) şi Din dor de Eminescu au fost primite cu mult interes de către cei prezenţi iar cântecele interpetate live au fost de un real succes contribuind la configurarea deplină a unei oferte culturale complexe, tridimensionale şi deosebit de eficiente ca modalitate de introducere a unui public străin în esenţa culturii noastre naţionale.

Astfel că aprecierea publicului s-a adresat nu numai prestaţiei originale şi neobişnuit de pluriforme a protagonistei ci, nu în ultimul rând, culturii, artei şi valorilor româneşti, din păcate, mult prea puţin cunoscute lumii internaţionale poate şi datorită dificultăţii de-a se găsi cele mai potrivite modalităţi de atragere a interesului asupra acestor valori, ceea ce în cazul de faţă s-a reuşit pe deplin.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5