La mijlocul lunii aprilie, Editura ,,Geea” din Botoşani, a oferit cititorilor o carte unică în peisajul editorial românesc, al cărei autor este Mihai C.V. Cornaci, personalitate de primă mărime a Botoşanilor, o autoritate în materie în cadrul Societăţii Numismatice Române, fondator al ,,Asociaţiei Colecţionarilor de insigne din România, secretar al Societăţii Numismatice Române, secţia Botoşani, numismat şi nu în cele din urmă epigramist şi publicist.

•     Cartea semnată de Mihai C. V. Cornaci, însumând peste 600 de pagini, apărută  în condiţii grafice deosebite, cea mai amplă lucrare dedicată lui Mihai Eminescu apărută vreodată în România, cu un conţinut care se referă numai la Botoşani, face în mod concludent,  dovada dragostei şi admiraţiei nemărginite pe care botoşănenii i-au purtat-o şi o poartă  marelui poet. În paginile sale, sunt relevate, prin exemple elocvente, cvasi totalitatea manierelor în care botoşănenii şi-au exprimat trăirile şi sentimentele faţă de ceea ce a însemnat  pentru ei omul şi poetul  Mihai Eminescu. Amintiri ale contemporanilor poetului despre acesta, studii literare asupra operei sale, creaţii literare care i-au fost dedicate, lucrări de artă plastică şi compoziţii muzicale  inspirate din poeziile sale sau de locurile prin care a trecut, medalii, plachete, emisiuni filatelice, plicuri şi obliterări ocazionale, aproape tot ceea ce s-a făcut în numele lui Eminescu, în ţinutul natal, sunt consemnate, în paginile acestei excepţionale cărţi.
•     În prefaţa volumului, autorul mărturiseşte că iniţial, şi-a propus o lucrare restrânsă, vizând omagierea poetului în imagini medalistice, editate în spaţiul geografic al actualului judeţ Botoşani, la aniversarea sau comemorarea lui Mihai Eminescu, precum şi la evenimentele instituţiilor culturale care îi poartă numele. Extinderea cercetării şi asupra altor domenii decât cel pe care şi l-a propus, s-a datorat, fără îndoială, mediului în care a activat – Biblioteca Judeţeană ,,Mihai Eminescu” – locul a numeroase manifestări dedicate poetului care l-au inspirat, desigur – şi deloc întâmplător, implicării sale în nenumărate evenimente legate de Mihai Eminescu. În consecinţă, a decis să lărgească aria cercetărilor, cuprinzând totalitatea domeniilor în care botoşănenii şi-au exprimat interesul, dragostea şi admiraţia pentru marele poet, relevând, cu exemple sugestive, variatele  moduri în care şi-au manifestat-o.
•      Judicios structurată, cartea semnată de Mihai C. V. Cornaci, cuprinde un număr de 16 capitole, fiecare dintre acestea, conţinând atât de multe informaţii, încât ar putea să apară în volume de sine stătătoare. Documentaţia asupra fiecărui aspect  tratat, făcută de-a lungul a multor ani de studiu, este atât de temeinică, încât aproape nimic nu mai poate fi adăugat. Meritoriu este faptul că, pentru prima oară, într-o lucrare de amploare, apar nu doar numele botoşănenilor îndeobşte citaţi când este evocat Mihai Eminescu, ci şi a multor alţii, întâlniţi  în publicaţii de mai mare sau mai mică circulaţie, în cronici literare sau de artă plastică, nume  care-şi găsesc locul, cu meritele cuvenite, alături de personalităţile consacrate.
•     Primul capitol al cărţii, este dedicat lui Mihai Eminescu în amintirea botoşănenilor. Între cele 20 de personalităţi ale căror mărturii sunt citate, se regăsesc surorile sale Aglaea şi Harieta, fratele mai mic Matei, Gheorghe Bojeicu şi Grigore Goilav, cu care a fost coleg la gimnaziile din Botoşani şi Cernăuţi ,  Samson Bodnărescu şi Ioan Roman, participanţi la şedinţele ,,Junimii”, Ion Scipione Bădescu, coleg de redacţie la ziarul ,,Timpul’’ şi din 1888, redactor al ziarului botoşănean ,,Curierul Român”,precum şi Nicolae Iorga,Henric Sanielevici, Ion Păun Pincio  Andronic Ţăranu, care l-au văzut la Botoşanii. Tot aici sunt amintiţi şi fraţii Otto şi Jean Bielig, primii fotografi din Botoşani ai lui Mihai Eminescu şi ai familiei sale precum  şi Corneliu Botez care a iniţiat realizarea bustului poetului, amplasat lângă Şcoala ,,Marchian” la 11 septembrie 1890 şi a volumului ,,Omagiu lui Eminescu” apărut în anul 1909 la Galaţi.
• Cel de al doilea capitol intitulat ,,În numele poetului”, este dedicat prezentării poeţilor şi scriitorilor botoşăneni, care, prin creaţiile lor,au contribuit la potenţarea şi menţinerea continuă, aici la Botoşani, a interesului pentru Mihai Eminescu. Printre numeroasele personalităţi prezentate se află autorii unor importante studii asupra operei eminesciene – D. Murăraşu, Ion Sin Giorgiu, Al. Zub, Lucia Cifor, Emil Iordache, I. D. Marin, Valentin Coşereanu şi Gică Manole, cercetători preocupaţi de legăturile lui Mihai Eminescu cu Botoşanii – N.Iosub, D. Furtună -, autori ai unor lucrări monografice privind instituţii care poartă numele poetului – C. Adam, Ştefan Cervatiuc şi Traian Apetrei (Teatrul ,,Mihai Eminescu”) ,Mihai Matei ( Liceul ,,Mihai Eminescu”) –sau iniţiatori ai unor premii care răsplătesc preocupările pentru neuitarea lui Eminescu – Gellu Dorian ( Premiul Naţional de Poezie ,,Mihai Eminescu – Opera Omnia” ) şi Elena Condrei ( Premiile Eminescu ,,Teiul de Aur” şi “Teiul de Argint “.
• Aşa cum era de aşteptat, autorul cărţii, a acordat un spaţiu generos creaţiilor literare dedicate lui Mihai Eminescu. Regăsim între cei aproape 40 de semnatari de scrieri dedicate poetului, numele unor autori consacraţi ( Artur Enăşescu, Maria Baciu, Ion Crânguleanu, Demostene Botez, Lucia Nenati Olaru, Victor Teişanu, Haralambie Ţugui, Lucian Valea), dar şi  pe cele ale unora mai puţin cunoscuţi ( Aurora Adam, Estera şi Valentin Balan, Augustin Ciuraru, Georgeta Bolea, George Mihuţă sau Georgeta Popa), ale căror scrieri sunt o dovadă concludentă a admiraţiei pentru cel care a fost marele poet.
• Merită amintite aici, în mod deosebit, volumul de versuri ,,Eminenţă, bună seara”, publicat de Maria Baciu, la Editura ,,Quadrat”, din Botoşani în anul 2019 şi volumul realizat de Lili Bobu şi publicat sub egida Asociaţiei Culturale Regal D’Art, din Botoşani în anul 2021, sub titlul ,,Eminescu – dorul de absolut” ( 100 de poeme dedicate efigiei eminesciene, înnobilate de 100 lucrări de artă plastică, prefaţat de academicianul Nicolae Dabija şi postfaţat de Lucia Nenati Olaru).
•      În conceperea cărţii, autorul a acordat o deosebită atenţie lui Mihai Eminescu, studiind tot ceea ce este esenţial în privinţa acestuia şi fără îndoială a fost frapat de importanţa pe care poetul a acordat-o limbii române despre care, în însemnările rămase în manuscrisele sale, afirma   ,,… limba română este organul prin care neamul îşi cunoaşte fiinţa sa proprie, organul prin care acest neam moşteneşte avutul intelectual şi istoric al strămoşilor săi”. Acestei însemnări, atorul cărţii îi adaugă încă una,  apărută sub semnătura poetului în ziarul ,,Timpul” din 12 mai 1882 :  ,,Şi limba strămoşilor e o muzică. .. Şi ea ne atmosferizează cu alte timpuri mai vrednice şi mai mari ( … ) cu timpul în care unul s-a făcut poporul şi una limba.”
• Ţinând cont de importanţa pe care poetul a acordat-o limbii române, autorul cărţii a considerat necesar să includă în paginile acesteia  câţiva condeieri care s-au remarcat prin grija faţă de păstrarea nealterată a acesteia- Aurora Adam, Al. Funduianu, Mihai Dorel Gaftoneanu, Vasile Larco, Laurenţiu Maftei , Dumitru Monacu,  Osvald Alexandru Teodoreanu  (Păstorel) şi Clemenţa Ciubotaru Valilică, sunt doar câţiva dintre autorii de creaţii literare care sunt amintiţi în acest  capitol al cărţii. Reţinem, dintre poeziile dedicate limbii române, pe cea semnată de Aurora Adam, intitulată ,,Poem despre limba română” pe care o redăm în ce le ce urmează:
• “De n-ai fi fost puternică şi dreaptă
• Te-ar fi închis între rostiri străine ;
•      Plângând, gemând, poporul  Mioriţei
•                                  S-a apărat, salvându-te pe tine.
• Când graniţe străine au străpuns
• În trupul Ţării, răni nemeritate,
•  Tu fost – ai arma cea de neînvins
•                                    Care-a unit pe frate cu alt frate.
•                                    Când denumiri absurd şi bizare
•  Când legi străine neamului şi gliei
•       Fost-au impuse de mai marii vremii,
•                                   Tu demnă ai rămas în veşnicie,
• Limba română!
• Un capitol important al cărţii semnate de Mihai  C. V.Cornaci, este dedicat compozitorilor botoşăneni care s-au inspirat din opera lui Mihai Eminescu. Regăsim printre aceştia pe doi contemporani ai poetului – botoşăneanul de origine germană, Carol Decker, conducătorul fanfarei Regimentului 16 Dorobanţi , care a compus romanţele ,,De ce nu-mi vii”, ,,S-a dus amorul”, ,,Şi dacă ramuri bat în geam” şi Iancu Filip Filip, unul dintre cei mar renumiţi lăurari ai Botoşanilor, autorul romanţei – ,,Pe lângă plopii fără soţ”. Demn de remarcat, este faptul, mai puţin cunoscut, amintit de autorul cărţii, că, printre contemporanii poetului, care au compus muzică inspirată din creaţiile acestuia se numără şi George Enescu, autorul muzicii pentru poemul ,,Strigoii”.
• Muzicienilor amintiţi mai sus, li se adaugă nume cunoscute ale muzicii botoşănene actuale- profesorii George Cojocaru şi Laurenţiu Palade, ale căror creaţii muzicale, pe versuri semnate de Mihai Eminescu, au fost incluse în antologii de cântece şi coruri, în repertoriul a numeroase formaţii corale din Botoşani şi au fost premiate la concursuri corale naţionale.
• Omul, poetul nepereche, opera sa nemuritoare, locurile prin care şi-a purtat paşii, aici în ţinutul Botoşanilor, au constituit, în mod firesc, subiectul a nenumărate lucrări de artă plastică – pictură, sculptură şi grafică. Printre pictorii care au realizat opera inspirate de personalitatea incomensurabilă a lui Eminescu, în paginile cărţii sunt amintiţi artişti consacraţi precum Petre Achiţenie, Octav Băncilă, Aurel Bordenache, Ştefan Luchian, Marcel Olinescu, Constantin Piliuţă, Ion Murariu, Simion Sanielevici, Petre Remus Troteanu, dar şi numeroşi  artişti vizuali contemporani – între care Aurelian Antal, Corneliu Dumitriu, Aglaia Corneanu, Victor Hreniuc, George Şpaiuc, Aristotel Vasilu şiTeodor Valenciuc.
•        Nu numai pictorii ci şi sculptorii botoşăneni au realizat lucrări pline de sensibilitate – în cele mai multe cazuri busturi – inspirate de Mihai Eminescu. Regăsim între aceştia pe cunoscuta sculptoriţă Gabriela Manole – Adoc, pe Ion Cârdei, Nora Dorian, Victor Foca, Marcel Mănăstireanu, Aristotel Vasiliu,Florin Grosu şi Dumitru Gugoaşă, cu lucrări care se află la Botoşani, în mai multe localităţi ale judeţului, sau în Republica Moldova.
•           O parte consistentă  a cărţii, ultimele şapte capitole, este afectată prezentării lui Mihai Eminescu în domenii de mare interes pentru publicului larg – filatelia şi numismatica.
•             Primele  preocupări  pentru prezentarea lui Mihai Eminescu în filatelia botoşăneană  sunt  legate de înfiinţarea, în ianuarie 1957, a Cercului Filatelic Orăşenesc ,,Mihai Eminescu” din Botoşani. Ele au fost continuate din anul 1968  de Filiala Judeţeană a Asociaţiei Filateliştilor din România şi din anul 1990 de Asociaţia Filateliştilor din Judeţul Botoşani.
•           Atenţia cu totul specială acordată  poetului naţional, îndreptăţită de originea botoşăneană a acestuia, s-a concretizat, prin editarea a numeroase plicuri filatelice ocazionale, prilejuite de împlinirea unor ani de la naşterea sau moartea acestui, de la apariţia unora dintre scrierile sale sau redând ilustraţii la acestea, de  desfăşurarea  unor manifestări culturale naţionale şi internaţionale sau de sărbătoririrea unor ani de la înfiinţare unor instituţii culturale care-i poartă numele.
•         Primul plic filatelic dedicat lui Mihai Eminescu la Botoşani, a fost editat de Cercul Filatelic Orăşenesc , în ianuarie 1960, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la moartea poetului, fiind urmat de altele, marcând date semnificative de la naşterea sau decesul poetului, în anii 1970, 1975, 1989, 1999, 2000, 2004, 2010  şi  2020).
•          Dintre plicurile filatelice ocazionale dedicate scrierilor lui Eminescu,   merită a fi amintite cele editate în anul 1989 cu ocazia Anului Internaţional Mihai Eminescu, realizate de filatelistul botoşănean Nicolae Beleca, cele dedicate împlinirii a 125 de ani de la publicarea poemului ,,Luceafărul” (2008) şi cele editate cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la moartea poetului, cu grafică ilustrând câteva dintre poeziile sale, realizată de artistul vizual bucureştean Mihai Cătrună (2014).
•         Au fost editate plicuri filatelice ocazionale cu efigia poetului, cu ocazia Zilelor Culturii Naţionale ( 2011, 2013, 2016, 2018,  2019, 2020, 2021), deschiderii expoziţiilor filatelice ,,Eminesciana” (1979, 1998, 2003, 2005), marcării aniversării unor ani de activitate a instituţiilor botoşănene care îi poartă numele – centenarul Bibliotecii Judeţene (1982), împlinirii a 25 de ani de activitate aTeatrului ,,Mihai Eminescu” 1983), semicentenarul Asociaţiei Filateliştilor din judeţul Botoşani (2006), împlinirii a 5 ani de la înfiinţarea Cabinetului de Numismatică şi Filatelie din cadrul Bibliotecii Judeţene ,,Mihai Eminescu” (2011), inaugurării Expoziţiei Filatelice Bilaterale România – Polonia, Botoşani ( 1997), Premiilor ,,Eminescu”, acordate de Editura ,,Geea”(2009), numărul lor fiind mult prea mare pentru a le evidenţia în această prezentare.
•        Nominalizarea, desigur incompletă a plicurilor filatelice ocazionale realizate în numele lui Mihai Eminescu, trebuie însoţită şi de numele celor care au contribuit la machetarea şi la realizarea grafică a acestora, Dumitru Harasim, Vasile Arnăutu, Dumitru Matei, Gheorghe Buzilă, Mihai Pastramagiu, Ştefan Nicolau, Nicolae Iosub, Mihai C. V. Cornaci, Gică Mariţanu, Coriolan Chiricheş, Ersilia Iacob şi Samuel Pascariu.
•      Nu se poate trece peste referirile la filatelie, fără a evidenţia  cele trei coli cu mărci poştale personalizate, redând portretele cunoscute ale lui Mihai Eminescu machetate de Mihai C. V. Cornaci, apărute în anul 2010, cu prilejul marcării a 160 de ani de la naşterea poetului  şi cele două coli cu mărci poştale înfăţişând  un număr de 24 personalităţi ale culturii rămâne, realizate de Coriolan Chiricheş şi Samuel Pascariu – Galiano.
•          Fără a lăsa neamintit niciun domeniu în care numele lui Mihai Eminescu este inscripţionat, autorul cărţii face referire şi la un domeniu mai puţin cunoscut – cel al fragilisticii (ştampilelor), reproducând  mai multe ştampile ale bibliotecilor publice din Botoşani, care poartă numele poetului, Biblioteca Populară ,,Mihail Eminescu” (1884) fiind cea mai veche dintre acestea.
•        Cunoscător desăvârşit al filateliei şi numismaticii botoşănene, autorul cărţii a dedicat un spaţiu generos prezentării  lui Mihai Eminescu  în medalii şi plachete, realizate, în cea mai mare parte de Secţia Botoşani a Societăţii Numismatice Române, dar şi de intreprinderi industriale ( Intreprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb Botoşani şi  Intreprinderea de Sticlărie şi Porţelan Dorohoi) , la solicitarea unor instituţii de cultură ( Teatrul ,,Mihai Eminescu” şi Biblioteca Judeţeană ,,Mihai Eminescu”, societăţi culturale( ,,Geea” şi ,,Steaua Nordului”) sau de persoane particulare ( Elena Condrei , managerul Editurii ,,Geea”).
•            Dintre numeroasele plachete cu efigia lui Mihai Eminescu, pe care autorul le prezintă şi le descrie în amănunt, le remarcăm pe cele editate cu ocazia,, Zilelor  Eminescu” Botoşani-Ipoteşti, (1969) Expoziţiei Republicane de Maximafilie, (1973), aniversării împlinirii a 25 de ani a Cercului Filatelic Municipal ,,Mihai Eminescu” din Botoşani, realizată de Vasile Arnăutu şi Mihai C. V. Cornaci ( 1981), aniversării  Centenarului ,,Mihai Eminescu” (UNESCO), realizată de Constantin Dumitrescu, Expoziţiei  Filatelice Internaţionale România – Polonia ( 1997) , relizată de Ştefan Nicolau şi Mihai Debeli, şi pe cea intitulată ,,Prieten al Teatrului ,,Mihai Eminescu”, realizată de Traian Apetrei şi Constantin Piliuţă (2010).
•         Mult mai numeroase sunt medaliile cu efigia poetului  naţional, editate cu ocazia unor evenimente deosebite: Centenarul Liceului ,,Mihai Eminescu”), 1987, realizată de Ioan Georgescu şi Ştefan Grudinschi, Expoziţia Filatelică ,,Eminesciana”, (1979) realizată de artistul gravor C. Dumitrescu , Centenarul ,,Eminescu”, Ipoteşti, 1989, realizată de Constantin Dumitrescu, aniversării Centenarului ,,MIhai Eminescu” – UNESCO (1989), împlinirii a 150 de ani de la botezul Poetului Naţional ,,Eminesciana 2000”, relizată de Ştefan Nicolau, Maximilian Fetiţa şi Gheorghe Luţuc, decernarea ,,Premiilor Eminescu” pentru literatură, arte vizuale, colecţii şi colecţionari, realizate de Maximilian Fetiţa, Mihai Pastramagiu şi Elena Condrei (2002), 170 de ani de Teatru Românesc la Botoşani şi 50 de ani de la înfiinţarea Tetrului ,,Mihai Eminescu”, realizată de Constantin Dumitrescu, Traian Apetrei şi Mihai Costin (2008), Ziua Culturii Naţionale, realizată de Elena Condrei (2011), împlinirii a 5 ani de activitate a Cabinetului de numismatică şi filatelie al Bibliotecii ,,Mihai Eminescu”, realizată de Mihai Cornaci, Cornelia Vizitiu şi Dorin Grigoruţă şi a  primei ediţii a Concursului Naţional de Poezie şi Epigramă ,,Steaua Nordului”, realizată de Dorel Mihai Gaftoneanu (2015).
•           Plachetelor şi medalilor prezentate mai sus, li se adaugă un mare număr de alte însemne cu efigia lui Mihai Eminescu realizate şi acordate în multe dintre evenimentele culturale care au avut loc la Botoşani – trofee, insigne, platouri ceramice, vaze, brelocuri, etc. a căror prezentare este făcută în ultima parte a cărţii, acolo unde sunt amintite şi descrise şi plăcile memoriale puse în amintirea poetului  în oraşul naşterii sale şi în locurile din judeţ, de care numele său este legat.
•    Cu o bibliografie deosebit de amplă şi o documentare minuţioasă, scrisă cu dorinţa de a nu fi lăsat neamintit niciunul dintre botoşănenii care,  prin creaţiile lor, şi-au arătat dragostea şi admiraţia faţă de Mihai Eminescu, cartea pe care ne-o oferă Mihai C. V. Cornaci va rămâne o creaţie greu de depăşit, şi o dovadă a faptului că niciodată nu se va putea spune că despre marele poet nu mai este nimic de spus. Este o izbândă intelectuală şi un fapt care-l reconfirmă pe Mihai C. V. Cornaci ca pe unul dintre cei mai importanţi oameni de cultură ai Botoşanilor .