Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    „Mecanica sentimentelor” la Moldovan  Liliana, heruvin într-o “Poveste de iubire “

    Autor: Alexandru Florin ȚENE
    Primit pentru publicare: 13 Mart. 2022
    Editor: Ion ISTRATE
    Copyright: © 2022 Alexandru Florin Țene, © 2022 luceafarul.net
    © 2022 by Agata
    Scopul publicării: promovarea și diseminarea informațiilor culturale.
    Este exclus scopul pentru a obține avantaj pecuniar Revistei Luceafărul sau autorilor publicați.
    NB
    Conținutul acestei publicații nu reprezintă în mod oficial opinia revistei Luceafărul.net, a cărei unică responsabilitate este de a publica opiniile colaboratorilor ei. Răspunderea privind corectitudinea și coerența informațiilor prezentate, precum și eventuale consecințe revin autorilor, conform prevederilor legale.


    Volumul de versuri al poetei Liliana Moldovan, intitulat „Zâmbet de Heruvim„ apărut la Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2022, având 121 de pagini, este structurat în două cicluri de poeme, intitulate “ Poveștile inimii“ și  “Anotimpurile sufletului “, cuprizând 100 de poezii.

    Volumul se deschide cu o prefață semnată de  Baki Ymeri și se închide cu o postfață a scriitoruluiVictor Constantin Măruțoiu, texte ce vorbesc despre poezia Lilianei Moldovan care este “un ecou care necesită o umbră pentru a dansa “( Baki Ymeri) și “o lume angelica a fericirii  “.(Victor Constantin Măruțoiu.).

    “Zâmbet de Heruvim “, volum semnat de Liliana Moldovan, membru al Ligii Scriitorilor și al UZPR, pune  ermine peste litografii de viață și fiind  religioase prin referire la natură și trăiri în diferite anotimpuri, pe câte era și pictura unui Parmiggiano. Poemele nu lăsă să se întrevadă devoționismul din “Veghe“, din “Clepsidră“.Tinerețea o află pe Liliana Moldovan într-un desăvârșit exercițiu isihast, înțeles de poetă în ceea ce privește trăirea vieții în mijlocul naturii, sau descifrând “Mecanica sentimentelor “.Recunosc,/ ]mi place să colecționez cuvinte,/să le construiesc/ și să le așez într-un puzzle sentimental.´” Poem ce se înscrie într-o profesiune de credință.Această idee, de a convorbii cu sentimentele și cu natura, lasă de o parte pe mijlocitorii care aduc rânduiala pământească și se atașează  iubirii “venită de la Dumnezeu. “

    Lirica primăvăratică a poetei , sună din viori diafane și sentimental iubirii se exprimă metaforic, fără brutalități, sub forma unui “Alint de primăvară “:
    ”Aparțin dimineților răsfățate!
    Aparțin anotimpului
    ce stă să vină cu parfum de liliac.
    Aparțin iubirilor trecute
    și mângâierilor din viitor “( Alint de primăvară).

    Poeta viețuiește cu primăvara, cu diminețile răvășite, cu îngerii,  cu poezia,  cu sufletul,  cu anotimpurile cu visul etc, creând un univers autentic al poemelor. Toate acestea sunt proprii spiritului neoclasic, fiindcă solemnitatea diafană a versurilor înflorite par a fi “teritorii “ale unei primăveri veșnice.

    Există în poezia Lilianei Moldovan o sensibilitate maladivă și o adâncime a perspectivelor ontologice., exemplificând spiritualismul cu extazul, o strânsă omogenitate între ceea ce este creat și trait, încât poeta întruchipează o bucurie universală cu răsunet filozofic, cuprins de cazul particular și de sentimente ce vibrează la veșnicia clipei. Marile alegorii ale poetei-ale mărțișorului, al primăverii, sufletului,sentimentelor, al dorului, delirilor, ale pasiunii, teologalului etc,-, izvorăsc dintr-o verificată expresie culturală, universalitatea bucuriei vieții unui eu exponențial  sporit de inteligibilitate.

    Liliana Moldovan este un creator de metafore originale, eufonice, abisale în aceea bucurie a vieții religioase, cum scrie Victor Constantin Măruțoiu. Descoperim în versurile poetei un romantism al originilor, cu o formă mai abstractă, de lirism conceptual cu slobozire de efect, un preponderant simț al ființei gânditoare: 

    “Îmbătrânește ritmic timpul
    în secunde caramelizate,
    constrâns să se pitească
    printre fugare umbre pastelate. “( Ritm de noiembrie).

    Descoperim o stabilizare cu contribuție cerebrală de esență neo-romantică, frisonată de metafore surprinzătoare.
    Citind volumul acesta, mi-am adus aminte de ce spunea despre poezie Titu Maiorescu: “ Poezia este repausul inteligenței“, aforism ce-l combat cu ce scria Khalil Gibran:„Poezia e înţelepciune care încântă inima”.

    Prin acest volum, pot spune, că Liliana Moldovan reprezintă cu cinste poezia femenină din literatura română, fiind o reprezentantă de frunte al grupului de poete din țara noastră.
    Începutul secolului XXI oferă noi perspective de cunoaştere şi de interpretare a poeziei în general inclusiv a celei scrise de femei. Postmodernitatea evită “prejudecăţile” şi deschide ferestre noi spre cunoaştere şi autocunoaştere, așa cum descoperimîn în volumul “ Zâmbet de Heruvim“, hermeneutica literară de asemenea propune tehnologii noi, metode de investigaţie ale textelor literare .

    Al.Florin Țene



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5