Când
cerul vieţii
se înnourează
şi se posomorăşte
Când
oglinda netrebuinţă
îşi găseşte
Când
viitorul după apropiatul orizont
ascuns
este de nepătruns
Când
speranţele s-au risipit
cu sclipirile
de răsărit
Când
aflat în braţele
singurătăţii
cauţi liniştea
seninătăţii…
Viaţa devine searbădă
şi stearpă
şi spre tainicul asfinţit
se îndreaptă.
Omul poartă
În alcătuirea sa
Peceţile traseului
Ancestral
Şi existenţial.
În complexa-i structură
A personalităţii
Se recunosc
Trăsături ale stirpei
Căreia îi aparţine,
Influenţe ale ambientului
Familial,
Social,
Profesional.
Toate
Îi desemnează
Profilul său
Moral,
Afectiv,
Intelectual,
Într-un sumum
Greu de disociat
Şi de măsurat.
Am dorit
Să mă nasc
La mijloc de Univers
Străjuit
De astre purtătoare
De noroc.
Am dorit
Să trăiesc
Într-o lume întemeiată
Pe statornicii
De adevăr
Şi de bine.
În strădania de a scrie
Pentru trăitorii
De azi
Şi de mâine
Îmi doresc
Mereu
Să fiu EU.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
Neobositul şi mereu tînărul Vasile Fetescu, aflat în permanenţă
în inima noastră…