Sari la conținut
Luceafărul

Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026

Mi-e dor de mine

Autor: lnvitaţie la lectură

Mi-e dor de mine
 
Mi-e dor de mine,
dar nu-mi cade lacrima
pe dorul infinit şi ucigaş
care-mi dă viaţă;
îmi lăcrimează
sufletul şi inima,
că eul meu în mine
de-abia se mai agaţă.
 
Mi-e dor de mine , -
acela din copilărie,
neprihănit şi neintrat în rele,
nepriceput în viaţa
care-avea să-mi fie
o condamnare
la nefericire şi durere.
 
Îmi este-apoi
de mine dor de sfânt;
de floarea vieţii
şi de fructul de rodire,
de eul care-avea părinţi
şi fraţi ce nu mai sunt,
de eul
care-avea şi ură şi iubire.
 
 
 
Mi-e dor de dragostea aceea
neucisă,
atât de ne-ntâlnită
şi de singulară;
a fost cu-adevărat o dragoste
nescrisă  ori poate-aşa îţi pare
când e prima oară?
 
Mi-e dor
de dorurile toate ne-mplinite,
dar care-aveau speranţe
de-mplinire.
Să cred
că ele-au fost predestinate
să se-mplinească Dincolo,
în nemurire?
 
20 ianuarie 2011

Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor:

Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail

Articole asemănătoare