Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Regrete târzii


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Scrisoarea Prof. Univ. D-r Constantin Burac


Protejat: Prestigioasa revistă de cultură “Luceafărul” din Botoşani.


Şfichiul zilei. Locul de joacă al copiilor din locuinţele sociale din Centrul Istoric al Botoşanilor


Dragos NICULESCU: multumiri revistei de cultura „Luceafarul”


Florin T. Roman: mesaj insotitor la editorialul Cu durere şi dragoste despre artistul contemporan


Lucia Olaru Nenati: sub semnul Binelui, Frumosului si Adevarului


Mihai Ştirbu: să vă umpleţi potirul sufletului cu împliniri


Pop Stelu: SĂRBĂTORI PASCALE BINECUVÂNTATE DE LUMINĂ ȘI IUBIRE!


Vasile Fetescu: Cu prilejul Sărbătorilor Pascale


Teona Scopos: Colectivului redacaţional


Ion N Oprea> Sărbători fericite cu Sănătate, întru Mulți ani, Hristos a înviat!


Scrisoare. Ion N. Oprea, Colegiului redacțional al Rev. Luceafărul


Scrisoare. Ion N. Oprea, revistei Luceafărul-Botoșani


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Articole scrise de Vasile POPOVICI

Requiém pentru limba română

Revista Luceafărul
ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum] Revista Luceafărul (Bt), Anul – X Requiém pentru limba română Autor: Vasile POPOVICI Publicat: 11 mai 2015 Republicat: 31 Aug. 2018 Requiém pentru limba română    Săracă limbă-a gintei nobile latine, ce cu sadism te-au ciopârţit, te-au schilodit cei snobi, cei ce nu ştiu iubi, nici te-au iubit; câţi te mai caligrafiază cu aldine!?   Nu... 

Jocul secundelor

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI   . .   Jocul secundelor   Secundele-mi pătrund în osul de ţărână Şi se prefac în ani, să-mi fie grea povara; La secetă prelungă, se lasă apa din fântână Şi nu mai are apă, să-mi ude primăvara. De ce ar fi făcut pe om Cuvântul şi pentru ce? Mă-ntreb nu să mă aflu-n treabă, fără rost. Cu numai cerul, un boţ de cer punea-n matrice Şi altfel... 

Jucărie-a unui joc

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI         Jucărie-a unui joc   La ce-a fost dată viaţa asta, Să folosească cui? Suntem împrăştiaţii lumii, Suntem ai nimănui.   Şi îmbrâncit ca într-un cerc, Atunci când eşti la mijloc, Nici nu realizezi că eşti O jucărie-a unui joc.   Cum orice joc se şi termină, Să intre alţii-n joc, La fiecare-i vine rândul Să stea şi el la mijloc.   Ca... 

Vom fi însoţitorii universului

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI     Vom fi însoţitorii universului Vulcanică, vezuviană şi ispită A unei clipe suspendate-n univers, Acum, tăcerea-ţi curge domolită În caierul zidirii ce s-a tors. În veşnicii aceleaşi ne vom întâlni, De vom avea noroc şi-ngăduinţa Lui, Şi câtă veşnicie ni s-o-ngădui, Vom fi însoţitorii universului. 26 august 2016  

Verb auxiliar

Revista Luceafărul
Verb auxiliar   Eu te iubeam din viitor, când încă nu erai născută, pe când în tine nu era nici dor, nici taină, nici ispită.   Din destrămări te-am adunat în suflet să-mi sădeşti credinţă; mi-ai fost menire, gând, păcat şi puntea înspre nefiinţă.   Eşti cel dintâi şi ultim suvenir; erai, ai fost şi încă eşti un verb ajutător ce-l foloseşti în zicerea aceea-a lui... 

Valurile

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI . . . . . . Valurile   Trec valuri, valuri, – valurile. De maluri se izbesc şi se întorc în valuri spre alte-ndepărtate maluri.   De veşnicii, aceleaşi valuri neogoite ca o zbenguială de copii, purtate-n ploi se reîntorc în valuri, ce iar şi iar cu duşmănie se izbesc de maluri.   Muşcând din malurile ţărmului sălbatic, îşi duc în ape prada şi o-neacă; îşi... 

Visul unui mort

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI . . . . .   Visul unui mort    Frecându-se la ochi după un somn profund, privi în jur şi nu putu nimic să vadă. Era-ntuneric prea mult şi-ntunecat sub învelirea veacurilor îngropate. Cercă să meargă, dar n-avea picioare nici mâini să se agaţe de nicăieri; şi-şi aminti că nişte câini, dulăi de stână, trosneau între canini ciolanele-i crocante, de plug... 

În zborul de cocor sunt ciclurile lumii

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI . . . . . . . În zborul de cocor sunt ciclurile lumii Se cârduiesc în zi cocorii a plecare, cu eleganţă-n zbor a bun rămas; câţi dintre ei nu-şi vor găsi popas decât pe valul zbuciumat de mare?! Când au venit în primăvară timpurie, entuziaşti, copiii: „au sosit cocorii!” se desluşeşte-albastru-n faptul aurorii pe care vor pleca în toamna netârzie. În zborul... 

Un nebun în minus

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI . . . . . . . Un nebun în minus   Copiii se-ntorceau bleojdiţi acasă de la joacă. Pe-ntinderea-nserării curgea bătut de toacă, iar clopotul de-aramă suna-ntr-un fel ciudat, ce şi-l împrăştia în valuri, valuri peste sat.   A fost, dar a plecat grăbit sinistrul călător, Chemat să stea în calendarele cereşti, să cânte-un recviem cu îngerii în cor şi-o să... 

Moartea-i moarte

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI  . . . . . . .  Moartea-i moarte   Că mori calic, ori mori bogat, Că mori în luptă ori în pat, Că mori în ştreang ori înecat, Pe ghilotină ori de tren călcat, Tot moarte e.   De eşti român, ori eşti ţigan, Din rasa albă, african, De orice neam, din Vatican, Ori ortodox, ori musulman, Tot oale şi ulcele eşti.   Că eşti Maria ori Ileana, Chiar şi Ileana Cosânzeana, De... 

Vin, mamă!

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI . . . . . . . Vin, mamă! Îmi spune-un glas şoptit venind din veşnicii, că nu te simţi prea bine pe acolo, mamă, şi-ai vrea, de te-ar lăsa, pe-acasă să mai vii, de parc-ai auzit cum glasu-mi mi te cheamă. Mai cred că ţi-e urât de-atâta aşteptat; stau toamne reci în mine parcă cu chirie; se uită lumea ca la un teleportat, venit incognito din altă galaxie. De... 

Persuasiune

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI . . . . . . . Persuasiune   Văd mâna tatei înspre mine-ntinsă, să trec hopul şi părăul. Îndemnul lui persuasiv l-aud din ce în ce mai estompat: hai, la tata! hai, băiete! Când primii paşi mi-a însoţit mersul biped ori când sorocul mi-a sosit să merg la şcoală, tot mâna tatei mâna mea a prins-o şi-ndemnul înspre viaţă-a fost acelaşi: hai! Mi-a însoţit... 

Fiul morţii

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI . . . . . . . Fiul morţii I-a pus poetul morţii-n braţe-un fiu, să aibă moartea dragoste şi plâns. Să aibă fiu la piept de strâns, să strângă-n braţe fiu zbanghiu. Trecut-au ani şi a crescut zbanghiul. Pe când îi era viaţa mai frumoasă, zorind moartea, trăgând la coasă, ea şi-a ucis cu coasa fiul. N-a strâns că n-avea braţe pentru strâns. Că n-avea ochi,... 

Vasile POPOVICI în: ,,Retorică”

Revista Luceafărul
Retorică   Cum lumea asta e informă, Cum viaţa asta e diformă, Cum calea e neuniformă, Cum viaţa-i doar de formă?!   Cum toate sunt şi toate nu-s, Cum toate câte-s sunt de dus, Cum toate-apun la ceas de-apus, Cum toate bune-s dacă nu-s?!  

Fără reguli

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI .. . . . . . Fără reguli Nu are viaţa asta nici un fel de reguli. Ne naştem sub pretextul unor treburi, ne rânduim capriciile în pretexte, sfidând anomalia elementelor pedestre. Ne prosternăm în faţa legilor nescrise; visăm mereu, nediferenţiat, aceleaşi vise ce nu se împlinesc măcar în vis; ne resemnăm inepţial c-aşa ne este scris. Ne naştem să rămânem... 

Întoarcerea în Nimic

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI . . . . . . Întoarcerea în Nimic În Început ne-ntoarcem, nu în trecut; acolo unde din nimic tot ce-i făcut a fost făcut. Ne-ntoarcem după ce am strâns din viaţă-n noi păcate şi averi şi sărăcii, nevoi…  . Ne-ntoarcem, să se pună cap la cap Nimicul din care am pornit, ca să sfârşim obscen; ne-ntoarcem, respectând după un cod divin tipicul, acelaşi după... 

Vasile POPOVICI: Măreţia morţii

Revista Luceafărul
. . . . . . . . Măreţia morţii În veşnicia ei, e toată măreţia morţii, Nu te mai bate grija de zbaterile sorţii; În jocul permanenţei, e ciclicitate, Se primeneşte lumea prin propria ei moarte. În nefiinţa ta, nu porţi poveri nici geamăt, Iar freamătul de frunze… ce dacă n-auzi freamăt!? Nu-ţi pasă-n moartea ta la ce ţi-a folosit venitul Nici de sfârşitul lumii, dacă... 

Dă-mi, Doamne, trupul înapoi

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI  . . . . . . . . Dă-mi, Doamne, trupul înapoi Spre-Acolo am plecat ieşind din tine precum îşi lasă şarpele-n pământ cămeşa, o, trup al meu, sărmane trup, cu greu te-am părăsit şi lepădat de dor şi de durere, de suspin, şi de-ntristare. Precum un laş, precum un hoţ, ca un tâlhar care-a furat, care a jefuit, care-a prădat. Spre-Acolo, fără inimă,... 

Ou cu bănuţ

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI Ou cu bănuţ . . . Din ou cu bănuţ, destinu-a pornit Pe drumuri de stei, bezmetic zorind. Un soare-n nadir, coboar’-obosit. Şi vine o vreme, din vreme ieşind. Ca apele-au curs, vărsându-se-n mare, Din seva luminii, solstiţíile mele „La ceasul dedus”, „călcâiul”* mă doare Cu capul pe lună, m-acopăr cu stele. *Referirea poate fi şi la  „Călcâiul... 

Coborând pe grui

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI           Coborând pe grui   Te-am văzut cum coborai pe grui, Răsfirându-ţi părul vântul, Că aveai atâtea să îmi spui, Câte le-ai cuprins cu gândul. Seara se  grăbea s-ajungă-n vale Ca o fată ce coboră la izvor, Apă în urcior să pună şi pe cale Să se întâlnească dor cu dor. Ceru-şi strânse galaxii din infinit Să ne fie noaptea... 

Lugubră

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI       Lugubră   Cânta fanfara lugubru Un cântec de înmormântare; Murise pe când începuse-a trăi O fată, era fată mare. Şi popa, pe nas, ca bondarii, Cânta veşnica ei pomenire. Plângea toată lumea, grămadă, Iar mă-sa-şi ieşise din fire. Şi-au dus-o cu popă, s-o-ngroape, În strai de mireasă, cu voal; Şi-au dat bolovanii pe dânsa, Dar popa rămase... 

E vremea titanilor?

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI         E vremea titanilor? In memoriam Marinică Popescu E vremea titanilor? cine să creadă Că pleacă şi ei ca bezmeticul om!? Mai bine-ar fi fost să rămânem monadă Ori indivizibilul dintr-un atom. Ce trebi cu grăbire l-or fi aşteptând, Să plece titanul la zi netârzie, Chemat de Divinul, urcat pe un gând, S-ajungă la vreme, să nu întârzie? Pe-acolo,... 

Ghiocul

Revista Luceafărul
 Vasile POPOVICI Ghiocul Trecând pe lâng’-o şatră de ţigani, o ţigăncuşă frumuşică foc îmi cere pentru salbă câţiva bani de-argint; schimbul ei, – să-mi caute-n ghioc. Îi spun pirandei că-i frumoasă; ea roşi; şi îi mai spun că mi-am pierdut norocul; ghiocu-şi pune la ureche şi-mi şopti: ,,o fată te va îndrăgi, aşa zice ghiocul”. La gâtul ei de lebădă-mblânzită –... 

Doină

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI       Doină   Nu te mai fluieră românul, doină, din frunza ruptă dintr-un ram, de parcă nu ai mai avea vreo noimă în fizionomia-acestui neam. Te-au fugărit din ţară ca pe-un câine, bătând la porţi străine şi pustii. Te strig, te chem să vii din nou la mine, dar drumul de întoarcere nu îl mai ştii. Şi lucrul cel mai rău din lume e că nu am... 

Inocenţă

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI         Inocenţă Cât n-au muşcat din măr, nu era bai. Adam şi Eva erau singurii din rai, goi-puşcă, scoşi proaspăt din tipar şi n-aveau nici o frunză de lipan, măcar. Când s-au lăsat ispitei spre robire, călcând porunca austeră, grea, când s-au văzut cu-atâta dezgolire, se întrebau de-i bună la ceva. Cât n-aveau neuronul cunoştinţei, ei... 

Vasile POPOVICI: ,,Pot bea în voie” par Charles Baudelaire

Revista Luceafărul
Pot bea în voie par Charles Baudelaire Din cobza ta, bătrânule cobzar, mai cântă-mi şi în seara asta; voi închina cu Bachus un pahar; sunt liber, m-a lăsat nevasta. Sunt liber şi ,,pot trage-n voie la măsea precum Baudelaire pe când scria ,,le vin”. Ce ţi se dă, se dă să ţi se ia, iar soarta-ţi e legată de destin. Atâta plâns e-n struna cobzei tale, de ar mişca şi zeii de... 

Te văd şi-acum la ţărmul mării

Revista Luceafărul
Te văd şi-acum la ţărmul mării Te văd şi-acum la ţărmul, aşteptând, Să stăm o noapte ascultând talazul mării; Că n-am venit şi-ai aşteptat plângând, Voi duce-n stânjen glasul supărării. Şi-atât ai vrut să vină de la mine: O noapte, doar o noapte, nu mai mult, de pace; Să stăm strânşi unu-n altul ca-ntr-o carapace, Ca un proverb cu dramul de noroc şi bine. Am revenit... 

Lugubră

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI Lugubră   Cânta fanfara lugubru Un cântec de înmormântare; Murise pe când începuse-a trăi O fată, era fată mare. Şi popa, pe nas, ca bondarii, Cânta veşnica ei pomenire. Plângea toată lumea, grămadă, Iar mă-sa-şi ieşise din fire. Şi-au dus-o cu popă, s-o-ngroape, În strai de mireasă, cu voal; Şi-au dat bolovanii pe dânsa, Dar popa rămase pe mal.    

Vasile POPOVICI: ,,Transfigurare în abis”

Revista Luceafărul
Transfigurare în abis   Turla monastirii se răsfrânge-n fundul apei, Crucea-n tăul din care ies nuferi a intrat; Clopotul, cu limba-n sus, în dungă nu mai bate, Oamenii lipsesc de la vecernii şi nici stau la sfat. Soarele şi luna, cerul plin de stele, Toate stau răsfrânte-n lacul fără fund Şi privind în josul, cum privea Narcis, Tot răsfrânt mă văd şi păşind pe prund. Văd răsfrântă... 

Un soare se opri în asfinţit

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI Un soare se opri în asfinţit Un soare se opri în asfinţit, să-şi oblojească sângerânde răni, tot străbătând urcând şi coborând atâtea Căi Lactee din tot atâtea galaxii prin care a trecut de la lumina cea dintâi şi pân-acum. Norocul, că nici căpcăunul nu a putut să fure asfinţitul, că roşu-i prea fierbinte l-ar fi pârjolit. Un soare-n asfinţit... 

Vasile POPOVICI: ,,Eminului”

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI             Eminului   Emi este doina ce străbate glia, Buciumul de jale ca un cânt orfeic, Emi este neamul, portul ciocârlia, Templul pantheonic, corifeic.   Emi este spiritul ce dăinuie mereu, El ne-a înălţat prin artă şi cultură, Limba mamei vorovită şi în Empireu; Blasfemiatorii, cu cinism ne-o fură.   Emi este veşnicia lui Zamolxis- zeu.  

Vasile POPOVICI: ,,Descânt(ec)”

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI Descânt(ec)   Mură, babă Mură, Fă-mi descântătură, Desferecătură. Mă-ndrăgească fata, Fata zvăpăiata. Ştii tu ce să faci Cum să le desfaci, Că-i aproape luna, De o ţine una, Mânioasă-ntruna, Mofturoasă-n draci. Fă-i descântec, Mură, Să-i pup ţâţă, gură, Să o culc pe fânu Să-i deschei la sânu Bumbii la cămeşă, Unu câte unu.    

Vasile Popovici: ,,Reflectând şecspirian”

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI Reflectând şecspirian   Tăcerea s-a lăsat, dar liniştea e grea, Strivindu-mă de parcă nu mai sunt; Simt  că doar mai exist, dar nu trăiesc Şi mi-am pierdut şi umbra pe pământ. Şi reflectând şecspirian cu îndoială, La cele câte-s ori nu sunt pe lumea asta, Mă las în voia nimănui şi totuşi… Beau cum Bodler*, când i-a murit nevasta. *Charles Baudelaire  

Mai lasa-mi aripile, Doamne

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI Mai lasă-mi aripile, Doamne! Poetului filosof Marinică Popescu Mai lasă-mi aripile, Doamne, Să pot luminii-i face loc, Să dau cu barda-n geana nopţii; Mai lasă-mi şi protocolarul „five o’clock”* Mai lasă-mi aripile, Doamne, Înconjur stelelor să dau Şi din întregul holospaţiu, Un pumn de colb stelar să iau. Stigmatizăm păcat primar, C-aşa a fost atunci incestul; Din... 

Poezia elementelor. Elena Angheluţă Buzatu: ”Spre ţara de dincolo de dor”

Poezia elementelor. Elena Angheluţă Buzatu: ”Spre ţara de dincolo de dor”
Primit pentru publicare: 29 mai 2016 Autor:  Prof. Vasile POPOVICI – poet, scriitor, critic literar, membru LSR  – filiala Iaşi Publicat: 29 mai 2016 Editor: Ion ISTRATE     Poezia elementelor Elena Angheluţă Buzatu: ”Spre ţara de dincolo de dor”   Volumul de versuri „Spre ţara de dincolo de dor” al poetei de pe continent american, Elena Angheluţă Buzatu,... 

Cadenţe

Revista Luceafărul
Cadenţe Întârzii în mine, mai întârzii, dau ceasu- ‘napoi cu un ceas, dar timpul… timpul acelaşi scurmă în mine şi rană îmi face. În suflet rană îmi face. Aceeaşi bătaie-n cupolele-‘nalte, aceleaşi ecouri în magme, în stânci, în hăuri adânci… Bătaia în ritmuri, – aceeaşi, chiar dacă dau cu un ceas ceasu-‘napoi. Întârzii în mine, mai... 

La margine de sat

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI La margine de sat   La margine de sat, vecin cu glia, a fost o casă cu două odăi şi tindă; acolo mi-a fost raiul şi copilăria, şi-ascultam cum, iarna, cariul rodea-n grindă.   Un cerc, o roată ruginită de la plită, un scrânciob spânzurat de creanga unui nuc, şi fata cea mai mică a lui Babiuc făcutu-mi-au copilăria fericită.   Mi-aş da povara anilor ce-o... 

În noua galaxie

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI         În noua galaxie    În noua galaxie… să fii în noua galaxie ca un rege invitat, să te aşeze-n capul mesei  cum odinioară pe la noi, pe Terra Nova, stăteau în jilţ pufos mult prea cinstitele şi luminate Feţe-mpărăteşti… e-un vis frumos din care nu ai vrea să te trezeşti.   În noua galaxie… pe cap, să porţi coroană de lumină din... 

Să ştii…

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI Să ştii…    Într-un târziu, când toamne reci şi putrede, grăbite vor aşterne peste mine brumele-ngheţate, ori poate când acel târziu neaşteptat mult prea devreme va veni, la ceas de viperă, să ştii că te-am purtat în vise şi-n visări.   Că nu ţi-am spus-o-n ziua-’ceea, când poala verde a pădurii ne ferea de ochii lumii ca de deochi, e dreptul meu... 

Mercantilizare

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI Mercantilizare    Ne vindem roua, bruma şi izvorul şi sufletul la dracu’ iar ni-l vindem, cu servitutea, frate ne cuprindem, prin noi nu se mai scurge seva, dorul.   Ne vindem sentimente prin bordeluri şi tot ce-am mai avut înstrăinat-am, statutul de român iar preschimbat-am şi ne-arătăm la faţă-n multe feluri.   Ne scoatem ţara la mezat prin târguri, netârguindu-ne,... 

Poete!!!

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI  Poete!!!   Eşti perimat, poete! şi tu, şi versul tău, cu frac, lavalieră, monoclu şi baston; azi, nuferii-s exotici, nu mai răsar din tău; azi, nu se poartă clasic, nu este de bonton. Din chinuri clasice e slobozit azi versul atât „imaculat” şi „liber”, şi propice în a percepe apolinic multiversul* (ca să-l invoc pe Robert Lanza şi pe Nietzsche). *Multiversul... 

Nu vă ucideţi poetul!

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI Nu vă ucideţi poetul!    Fée, îngeri, demoni, mor fără poet, moare şi idila cu încetul, moare serenada, trubadurul, dac’-ucideţi idolul, poetul.   Lira din perete şi-o coboară, cânt să scoată din liră poetul; muza, har orfeic îi aduce-n dar şi-i călăuzeşte-n vers talentul.   Daţi poetului ce-i daţi Cezarului, dacă vreţi cu-adevărat s-aveţi poeţi! daţi... 

Vasile POPOVICI: ,,Bate orologiul”

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI Bate orologiul (cu o oră înainte de intrarea României în UE)   Bate orologiu-n noapte, bate doişpe şi-ncă jumătate. Oare cine bate-n poartă ca nebunu’, că intrarea-n UE e de-abia la unu.?!   Hai, deschide UE poarta ta-ncuiată că ne prea curg mucii, stând la rând la poartă, să-ţi văd câinii cu colaci în coadă, porcii care zboară prin ogradă!   Dealuri... 

Vasile POPOVICI: ,,La judecata din urmă”

Revista Luceafărul
Vasile POPOVICI La judecata din urmă   La cea din urmă judecată, de apoi, m-a scos Justiţiarul de pe listă; aiasta, că-ntrebat fiind de Dumnezeu, eu i-am răspuns entuziast: „Există!”   De-o şchiopătam, cumva, la întrebare, ferească-mă! că m-arunca în gheenă şi cum s-adjudec semnul de mirare de îmi modifica trei neuroni la genă?!   Aştept cealaltă judecată, când... 

Coduri cosmice

Revista Luceafărul
Coduri cosmice   Toate câte-s încă, toate-s o himeră, pentru tot ce trece îi găseşti pricină, orice clipă care vine este efemeră iară tors şi caier mâine se termină.   Lanţul nu îl legi în noduri, dacă n-ai veriga ‘ceea; are universul coduri ce nu le dezlegi cu cheia.  

Întoarcerea în Nimic

Revista Luceafărul
Întoarcerea în Nimic În Început ne-ntoarcem, nu în trecut; acolo unde din nimic tot ce-i făcut a fost făcut. Ne-ntoarcem după ce am strâns din viaţă-n noi păcate şi averi şi sărăcii, nevoi… Ne-ntoarcem, să se pună cap la cap Nimicul din care am pornit, ca să sfârşim obscen; ne-ntoarcem, respectând după un cod divin tipicul, acelaşi după care la început a fost Îndemn. Ne-ntoarcem... 

Vasile POPOVICI: Am scris un vers

Revista Luceafărul
Am scris un vers   Am scris dintr-un impuls un vers C-aveam ceva de pus în el, Întâi de toate-un univers Cu tot ce mai mişca prin el.   Apoi am pus şi viaţa mea, Atât cât datu-mi-a să fie; Am pus copilăria-n ea, Cu stropul ei de apă vie. Am pus speranţe de Pandoră, Atât cât a-ncăput, virtute, Lumina-n fapt de auroră, În rest, mai multă senectute. 6 noiembrie 2015  

Spiritul de vobă cu trupul

Revista Luceafărul
Spiritul de vorbă cu trupul   Mai sunt în tine, încă mai sunt o vreme, pân’ se vremuieşte vremea. Nu ştiu cât ne vom suporta, că prea te amesteci în treburile firii, cătându-le pricină; le cerţi ori le implori să-ţi intre în voie, să-ţi facă pe plac.   Cât am stat unul într-altul, mereu ne-am certat, ce-i drept, nu ne-am duşmănit. Ne-am acceptat neosmotic, ca doi vecini care... 

Vasile POPOVICI, Duhul stâncii vrăjite

Revista Luceafărul
Duhul stâncii vrăjite – polimorfie –   Zoreşte voinicul peste păduri despletite şi-ndeamnă pegasul, – despintece norii, s-ajungă pân’ să nu se destrame zorii, desferece-ndată duhul stâncii vrăjite.   Sloboadă izvoru-ncuiat în adâncuri, să-i dea izvorât şi murmur, şi şerpuire, cum murmură fata fecioară în incuri de-atâta noroc şi de-atâta primenire.   Să... 

Plecăciune lu’ dom’ sacerdotu

Revista Luceafărul
Plecăciune lu’ dom’ sacerdotu   Veniţi de vă lipiţi durerea-vă de moaşte, să vă tămăduiţi de bubă neagră şi de râie, iar sacerdotu, care nărăvirea v-o cunoaşte, cădelniţească-vă cu-afumătură de tămâie!   La chipul făcătoarei de minuni, vă închinaţi (de câte ori n-aţi fost machiavelici, farisei?!) şi-o să aveţi noroc să nu vă prindă când furaţi, iar dincolo,... 

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5