Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Mic tratat de geografie geometrică

    Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 9 (129), Septembrie 2019
    Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
    ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
    ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
    Director: Ion ISTRATE

    Mic tratat de geografie geometrică

    Primit pentru publicare: 31Aug. 2019
    Autor: Nicolae CORNESCIAN
    Publicat: 02 Sept. 2019
    ©Nicolae Cornescian © Revista Luceafărul
    Editor: Ion ISTRATE
    Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


    în acea seară cerul revărsase peste oraş
    o lumină verde şi aproape fosforescentă

    se schimbă timpul ziceau unii
    alţii presupuneau că toate astea se petrec
    îndeosebi din pricina depărtărilor
    modulate în afara spaţiului existent

    e un fenomen firesc
    anunţau angajaţii institutului naţional
    de cercetare celestă
    apare o dată la trei mii de ani
    aşa se face că în anul nouă sute nouă
    înaintea erei noastre
    înaltul poleise pământul cu un lustru azur
    fapt ce a schimbat în totalitate
    nuanţa apelor şi a vidului de deasupra
    prin urmare tocmai atunci
    s-au născut pentru prima dată
    oamenii cu ochii albaştri

    de atunci însă
    diferenţele au devenit egale între ele
    remarcau cei care locuiau
    în suburbii unde uneori
    în absenţa concretului nu se putea înţelege
    chiar întru totul tot ce se întâmpla
    nici în orele acelui loc
    şi nici când aproape cu toţii
    reveneau pe străzile principale
    ori în pieţele centrale
    când pomeneau de orizontul de nerecunoscut
    din pricina ierbii
    de aceeaşi tonalitate cu cea a crugului
    ce încă mai aparţinea spectrului
    accesibil privirii

    e un aspect ingenuu
    ziceau obligându-ne să pricepem
    că mai mult decât cei ce păreau a fi în prezent
    deveneau amintirea
    a ceea ce nu vor mai fi vreodată
    ne priveau cu spaimă
    ne ziceau că infinita întindere a celor văzute
    nu mai concorda
    cu exteriorul spaţiului de odinioară
    imensele distanţe între anumite limite
    cum ar fi chiar şi arondismentele lor
    nu formau în mod obligatoriu ceea ce
    din perspectiva geografiei geometrice
    s-ar putea numi depărtare

    mai degrabă insistau ei
    din cauza verdelui vibrant de pretutindeni
    aici era vorba doar de nişte materializări
    ale unor supoziţii întru totul străine
    cum ar fi spre exemplu
    constantele întinderi ale suprafeţelor plane
    inducând în mintea oricui
    o reală imagine a spaţiului multidimensional

    pe când totul părea intangibil
    ne mai aminteau ei
    verdele revărsat ne permitea să ne apropiem
    de arbori ca de nişte forme vii
    să uităm timpul
    ştiind că totul se petrecea
    doar din cauza distanţelor modulate
    în afara realităţii
    chiar dacă diferenţele deveneau egale între ele
    şi chiar de nu se mai întâmpla mai nimic
    din seara în care începeau să se nască
    primii oameni cu inimi fosforescente
    şi cu părul vernil



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5