Primit pentru publicare: 15 ian.2015.
Autor: Ion N. OPREA.
Publicat: 16 ian.2015

La Editura pentru Literatura Contemporană

Mihail C. Vlădescu scos de sub mantia enigmei…

La Editura pentru Literatura contemporană George Săndulescu şi Lidia Vianu publică şi lansează oficial, în ianuarie 2015, Opere Complete de Mihail C. Vlădescu, omul care a „bătut lumea”, a făcut primul război mondial, „a scris aproape la aceeaşi masă cu marii modernişti”, dar care se ascunde şi „în mantia enigmistică a pseudonimului Alexis V, Drăculea”.

Scriitorul la care ne referim şi-a publicat singur scrierile în cinci volume – Jurnalul meu de război; În retragere. Schiţe şi nuvele de război; Problema comandamentului; Ioana. Tragedie în trei acte; Voica. Dramă în cinci acte – adunate acum sub titlul anunţat – Opere Complete, lucrare care, din punct de vedere literar, reprezintă trei categorii, schiţe şi povestiri, piese de teatru, impresii din luptele la care a luat parte, ultimele fiind fie relativ intime (Jurnalul), fie foarte teoretice (Problema comandamentului).

Cărţile lui, spune Editura şi autorii publicării lor, sunt de două feluri – cărţi care se referă la realităţile vieţii, pe care scriitorul le semnează cu numele lui adevărat (Jurnalul unui războinic sau Înţelegerea Cordială şi România) – şi cărţi care îşi găsesc zămislirea în imaginaţia sa şi pe care le semnează cu pseudonimul Alexis V. Drăculea (Între Venus şi Marte) , Alexis care trimite la numele mamei sale Alexandrina Noica, dar şi al localităţii unde tatăl său a fost primar de Alexandria. Iniţiala V indică tocmai numele de familie Vlădescu, iar Drăculea trimite la tatăl său care a avut în arendă moşia de la Drăguleşti înainte de 1900, sub domnia regelui Carol I al României.

Mihail C. Vlădescu a fost nu numai unul dintre scriitorii modernişti ai României despre care ştim încă foarte puţin, el a fost şi un important om politic în Parlamentul României, unde, discursurile sale cucereau sala, despre deputatul de Teleorman şi luările sale de cuvânt sunt pline ziarele vremii, care, relevă un om politic cu o „inteligenţă vie”, o „ironie muşcătoare”, o „prezenţă de spirit cuceritoare” şi o „cunoaştere impecabilă a situaţiei internaţionale interbelice”… o „adevărată personalitate a anilor 1922”, de la care ar avea de învăţat şi actualii noştri oameni politici, cum îi place cronicarului să spună, cu vorbele unui înaintaş – Miron Costin – „Nasc şi la Teleorman-Alexandria oameni”.

„Se lua la harţă chiar cu Nicolaie Iorga” în plin parlament, ne dezvăluie editorii: „Cine eşti tu, mă?”, striga Iorga la el. „Popescu, domnule”, răspundea calm, dar cu aplomb, un Vlădescu-Noica…şi deputat, şi soldat, şi gazetar, şi scriitor”, scrie şi în ediţia îngrijită de Lidia Vianu şi George Săndulescu pe coperta Opere Complete, Bucureşti, 2010.

Războiul despre care scrie autorul este adevărat, s-a întâmplat undeva, cândva, în trecut, dar sentimentele şi emoţiile descrise şi atât de mari revin oricând şi rămân permanent în inimile noastre ale tuturor care, de ce să nu recunoaştem, uitându-ne la televizor, mai ales de la un timp încoace, nu întotdeauna mai dormim liniştiţi. Subiectul rămâne de actualitate…

Mihail C. Vlădescu nu figurează în Istoria literaturii a lui George Călinescu dar, spun editorii, marile biblioteci ale ţării – şi anticariatele – care nu ştiu mare lucru despre el, şi nici nu au toate cărţile lui, reuşesc, totuşi, din când în când, fie şi dintr-o simplă întâmplare, să mai scoată la raft, una sau alta, dintre cărţile rare cu una sau alta dintre semnăturile lui, şi atunci bucuria cititorilor nu poate fi mică…

De la Alexandria, absolvent al Facultăţii de drept de la Universitatea din Bucureşti, ofiţer în primul război mondial, deputat în Parlamentul României , gazetar, un comentator de politică avizat, Mihail C. Vlădescu mare iubitor de călătorii, domiciliat în Bucureşti, pe strada Pictor Romano – la numărul 18 – născut în 1886, mort foarte de tânăr, la numai 45 de ani, în 1931… Casa unde s-a născut Vlădescu şi a locuit familia lui nu-i decât la câţiva paşi de strada Plantelor nr. 9, locul unde a murit Mihail Eminescu, cu trei ani după naşterea lui Vlădescu, în 1889…

Mihail C. Vlădescu este deci fiul Alexandrei Noica şi face parte din familia Noica, familie care a întemeiat oraşul Alexandria, este un scriitor român care tot timpul vorbeşte în cărţile lui despre „neastâmpărul” poporului român, despre „setea de observaţie nemiloasă şi crudă”, despre „străini pripăşiţi – la noi – de prin toate părţile”, „dorinţe”, „violenţă”, cu expresii cu care surprinde însăşi esenţa epocii lui moderniste. Este vorba despre „Fluxul Conştiinţei” şi „monoloagele interioare” care în România anilor 1920 îşi găsesc călătorii şi astăzi, ceea ce şi explică de ce editura şi autorii publică texte bilingve, în limba rămână şi engleză, cerinţă pe care o respectă şi ieşeni la târgul lor de carte FILIT 2013 şi 2014, cu 2015 în pregătire.

Publicarea volumului Mihail C. Vlădescu, Opere Complete, 500 de pagini, întreaga operă publică a autorului, editată de George Săndulescu şi Lidia Vianu, sub auspiciile Universităţii din Bucureşti, în colaborare cu consilierul britanic şi Institutul Cultural Român, este un mare câştig literar româno-britanic al anului 2015.