În ziua de 13 mai 2014 s-a stins din viață unul dintre scriitorii importanți ai literaturii românești –Mihail Grămescu. A luptat eroic cu o boală nemiloasă,a scris și s-a preocupat de scrisul confraților pe care i-a editat în antologii superbe, chiar și în răstimpul scurt care i-a mai rămas – „Balaurul și Miorița” ( proză fantastică) –Ed. Eagle-2011, „Cerul de jos” –( poemul fantastic) – Ed. Virtuală, ș.a. A fost distins cu două premii internaționale la Moscova-1989 și în Franța -1990. A debutat editorial în 1981, cu volumul „Aporisticon” – Ed. Albatros, după care au urmat alte 15 volume ( proză, poezie, teatru), a colaborat la numeroase publicații din țară și din străinătate. Fiu al unui traducător de excepție, Haralmabie Grămescu, Mihail Grămescu s-a remarcat printr-o grație și profunzime impresionante de care se poate mândri orice scriitor de valoare. Generos cu confrații săi, nu a primit în schimb o recunoaștere meritată din partea criticii „la modă”. Era un nobil cavaler al condeiului, nu s-a coborât la nivelul pretențiilor absurde pe care le afișează mereu cei mai puțin dăruiți decât el. Literatura fantastică românească și-a găsit în opera acestui emblematic autor un reprezentant demn de a nu fi uitat. Premonitorii sunt versurile – „Coboram deseori de din Țara de Zi/Către Țara de Noapte, unde nu vom mai fi/Coborâm deseori din Lumină în Vis/ Din Grădina de Sus, unde-s flori, în Abis”. A plecat în Grădina florilor veșnice, iar noi îl vom citi cu drag.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania