Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Miracolul de la MIZIL (cronica unei antologii anunțate)

DMG-ul Primit pentru publicare: 29 dec.2014.
Autor: D.M. GAFTONEANU, poetul botoșănean.
Publicat: 29 dec. 2014.

 

Miracolul de la MIZIL

(cronica unei antologii anunțate)

/,,Ah! Ochii ei! Cum cresc/ Cu scăpărarea lor văpaia torții/
Și frumusețea ei fără pereche/ Atârnă strălucind pe fața nopții!”
(William Shakespeare, Romeo și Julieta, actul 1, scena 5)
… Apărută de sub tipar la scurtă vreme după stingerea ecourilor răsunătoare ale celei de-a VII-a ediții, 2013-2014, a Festivalului Internațional de Poezie și Epigramă ROMEO ȘI JULIETA LA MIZIL, consistenta antologie (impecabil) alcătuită de către prof. Laurențiu Bădicioiu marchează trecerea cu brio peste piatra de hotar a celor șapte ani de acasă ai unei manifestări cu profil de unicat în țară, pe linia dictonului latin ,,Non solum armis sed libris” (Nu numai prin forță dar și prin cultură), amplu eveniment care a reunit la startul concursului de literatură nu mai puțin de 534 de concurenți (!) din 18 țări și anume144 la secțiunea epigramă și 390 la secțiunea poezie. Impresionante cifrele statistice, strânsă competiție, greu-greu de adjudecat turneul!

Numărul deosebit de ridicat al combatanților, juriul compus din membri de bună calitate, unul și unul (George Stanca, Emil Proșcan, Marius Grama, Cristina Ionescu, George Corbu, Mihai Morar, Ion Diviza, Corneliu Berbente), invitații de onoare aleși pe sprânceană- acad. Solomon Marcus, Ștefan Cazimir, Corneliu Leu, dr. Lucia Olaru Nenati, Dan C. Mihăilescu, Daniel Cristea Enache, Alexandru Țiclea, rector al Universității Ecologice București la care îi adaug pe epigramistul Constantin Moldovan, primarul comunei Mănăstirea Humorului, ing. Florentin Chivulescu, președintele ROMWINGS, dr. Sorin Cotlarciuc și Ion Busuioc, scriitori, de asemenea, excelenta organizare a ritualului festivității de premiere precum și consistența trofeelor și a stimulentelor materiale pentru laureați la vremuri de criză și de restriște, cu toate au concurat la reușita pelerinajului cultural care continuă pro bono drumul deschis artelor în orașul de la poalele cu vii și cu migdali ale Tohanilor de trio-ul legendelor vii din secolul trecut I.L. Caragiale, Geo Bogza și George Ranetti.

Meritele indiscutabile ale prof. Victor Minea, directorul Liceului Teoretic ,,Grigore Tocilescu” și prof. Laurențiu Bădicioiu, promotorii și organizatorii de facto ai turnirului, sunt cu atât mai pregnante cu cât prin eforturile greu de cuantificat ale acestei echipe de excepție, orașul, care nu dispune nici măcar pe departe de resursele financiare, dotarea și logistica marilor centre urbane, reușește totuși de ani buni să fie per aspera ad astra în centrul atenției iubitorilor de literatură și să țină la cote ridicate standardele reunirii în cadru festiv a atâtor personalități marcante, pe șablonul de marketing al celebrului raport preț (minim)-calitate (cât mai bună) într-o veritabilă jonglerie-echilibristică pe sârmă.

Cu sarcasm (semi)nevinovat, sunt tentat să sintetizez astfel angrenajul uman al inițiatorilor festivalului ROMEO ȘI JULIETA LA MIZIL, V. Minea și L. Bădicioiu cu primarul orașului Mizil, E. Proșcan:

Garnitura… ce MINEA-ză! /…Mizilul, tren expres plecat în trombă/ E aruncat în aer an de an/ De Minea, Bădicioiu și Proșcan,/Printr-un turnir-macaz… cu(rată) bombă!/

Exemplul Mizilului este unul de referință, cu totul și cu totul de urmat ca profesionalism managerial, un număr de magie albă prin care localități relativ mici se metamorfozează subit sub bagheta unor lideri de opinie charismatici devenind gazde primitoare ce atrag ca un magnet irezistibil Marele Act de Cultură Autentică, așa cum sublinia nu demult la Festivalul de la Vama d-l George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor.

În aceeași tagmă a minicapitalelor culturale ar trebui să fie menționate și alte orașe precum Vișeul de Sus, Dumbrăveni-Suceava, Gura Humorului, Mănăstirea Humorului, Orșova, Băile-Herculane, Ocnele Mari, Domnești-Argeș, Dor Mărunt, Geoagiu, cu toate de acum consacrate în peisajul cultural lângă ,,metropolele” Chișinău, Buzău, Alba-Iulia, Bistrița, Vaslui, Drobeta Turnu-Severin, Galați, Craiova, Cluj sau Timișoara.

Parcurg capitolele antologiei și îmi sar în ochi interviurile luate invitaților și publicului sau rândurile în care destinul sinuos al unui vestit lăutar emblematic pentru Mizilul de acum un veac, Mitică Mamaia, este creionat cu sensibilitate de către F. Brunea-Fox, ,,prințul reportajelor” de altădată și de către Florin Grigoriu.

Remarc creațiile radiind de prospețime și exuberanță ale junilor elevi sau sobrele poeme înclinate spre filozofie ale mai vârstnicilor, diversitatea temelor abordate și amalgamul de stiluri personale (,,Le style est l’homme meme”), savoarea și spontaneitatea genului literar umoristic concentrat, curgerea fără frontiere a fiorului liric în abundentul torent al figurilor de stil cu jocuri de litere și cuvinte din stilul clasic rara avis până la frânturile disparate din grăbitul limbaj comun specific postmodernismului eliberat din chingile de fier ale semnelor de punctuație și presărat pe alocuri cu expresii picante din melanjul tuturor limbilor pământului.

Peste întemeiate suspiciuni de umor involuntar, dar animat de bune intenții, afirm fără teamă de greșeală:

De(spre) antologie: /Să fie clar, precum lumina zilei,/Trialul e pe viață și pe moarte/Și nu e loc pentru… cutia milei,/Căci la Mizil, parol… se face carte!/

Dintre epigramiștii de calibru (cuib cu viespi, nu alta!) fac o notă ușor distinctă pentru câștigătorul secțiunii de epigramă, Florian Abel, Ioan Toderașcu, Gheorghe Bâlici, Elis Râpeanu, Ioan Petru Gârda, Vasile Larco, Laurențiu Ghiță, Efim Tarlapan, Mihai Sălcuțan, Ica Ungureanu, Florin Rotaru, Constantin Moldovan și mai departe încă, Cezar Duca, Dan Norea, Claudiu Conțevici, Cătălina Orșivschi, Gheorghe Gurău, Florina Dinescu, Iulian Gohor, Nicușor Constantinescu, Alexandru Oltean, Grigore Chitul, Nae Bunduri, Aurel Cehan, Petru Brumă, Pavel Lică, Gheorghe Bălăceanu, Valentin David, Nicolae Stancu, Grigore Dobreanu, Nicolae Căruceru, Nicolae Peiu, Alexandrina Chelu, Dan Prundoiu, Ovidiu Donisa, Gheorghe Solcan, Vasile Popovici și Anton Muraru.

La poezie, din înșiruirea de condeie deosebit de talentate remarc numele ocupantei primului loc, Mihaela Meravei alături de Carmen Măcelaru, Marina Popescu, Ion Violeta Florentina, Alexandra Negru, Sorin Lucaci, Alexandra Mihalcea, Dan Petruț Cămui, Ion Rășinaru, Claudia Minela, Elis Râpeanu, Florentina Dalian, Petruț Pârvescu, Mădălina Ionela Grosu, Zina Bivol, Delia Grosu, Cezar Ciobâcă, Cătălina Orșivschi, Oana Pop Mihaela, Mihaela Hînceanu, Alexandru Oltean, Renata Verejanu, Any Drăgoianu, Andrei Patraș, Raluca Dumitran, Violeta Urdă, Claudiu Șimonați, Stănescu-Dumitriu Mugur Gabriel și Gabriel Dragnea.

Din plutonul compact al participanților care au concurat (cu oarecare succes!) la ambele secțiuni, selectez oarecum întâmplător (vorba vine!) câteva nume: Elis Râpeanu, Ioan Petru Gârda, Laurențiu Ghiță, Rodica Calotă, Ion Rășinaru, Gheorghe Gurău, Alexandrina Chelu și, cu voia Dvs., ultimul, dar, nutresc speranța că nu neapărat și cel de pe urmă pe viitor, subsemnatul, D.M. Gaftoneanu, cu cele mai multe pagini ocupate (pe bună dreptate, evident!) în antologie.

Una peste alta, cu bune și cu… foarte bune, trecută, iată, de cele șapte (șaptele magic!) praguri primare de jos, sărbătoarea (M)(izi)(l)ului- /,,Nucă tare, fruct teribil,/ Greu de spart, cu miez… r(izi)bil,/ Într-o coajă de… (m)iraco(l),/ Se dă iarăşi în spectacol!/” peste aproape o lună, când se va lovi cu capul de pragul de sus la asaltul final al celei de-a opta ediții. O ediție de maxim interes ce se anunță a fi incendiară, de lux în contextul austerității de azi când sunt tot mai puține festivaluri cu etichetă și pentru care deja se aud în culisele presei mondene zăngănituri de arme-condeie în timp ce Muza Supremă a Artelor Frumoase tace și ascultă sfioasă zumzetul replicilor tăioase ale cavalerilor epigramei la împunsăturile perfide ale ienicerilor cu pene ascuțite.

În loc de concluzie, eufemistic vorbind, cu nedisimulată malițiozitate la adresa onor aspiranților care se uită cu jind din tribună către eternul și inconfundabilul Mizil nutrind nădejdea că vor intra pe ușa din față în arena cu gladiatori dintre copertele prestigioasei culegeri de epigramă și poezie, le transmit mesajul subliminal că aici există numai două variante, pe scut sau sub scut:

Alternative                                                          

…Lucrând cu epigramă-dinamită
Și poezie plină de fitile,
De la Mizil, ori nu mai scapi cu zile,
Ori faci o… carieră (!) strălucită!

 

În rolul regretatului Ion Neculce cu ,,O samă de cuvinte”, cronicarul de serviciu, D.M. Gaftoneanu, Botoșani

28.12.2014.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 26 de abonați

4 comentarii la acestă însemnare

  1. OLGA S. spune:

    TE FELICIT, COLEGA, SA AI INSPIRATIE!

  2. Aurelian spune:

    Ne vedem la MIZIL, Gafto, bravos!

  3. Dumitru Ivan spune:

    Felicitări, Domnule D.M. Gaftoneanu şi un călduros
    „La mulţi ani!” (cu epigrame!)

    Dumitru Ivan

  4. stelian spune:

    LA MULTI ANI D-L GAFTONEANU, SA VA FIE UN AN 2015 BUN!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5