Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Miraze

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Nicolae CORNESCIAN

 

 

 

 

 

 

Miraze

 

Dis-de-dimineaţă, scoteai oglinzi pline de cer
din fluviul sticlos. Tocmai la ceasul când apa
căpăta irizări răsărite în alte depărtări; de nepresupus:
locuri în care nu se întuneca niciodată;
imensităţi lipsite de orice orizont.

Presărai pământ peste sticlele ude,
inhalând imagini apropiate ca pe nişte scânteieri
desprinse de aer. Devenind posibile
doar în acele unghiuri în care, intersectate,
privirile noastre lăsau urme de lucori orbitoare.

Conturau ceva destul de stocastic
spre a putea fi amintit chiar şi de cei veniţi
de pe malul opus. Cei ce vedeau cum mirazele
începeau să se unduiască. Cum, vibrând, eliberau
un fum alb, menit să absoarbă petele de beznă
adăstând pe alocuri. Tot mai departe şi tot mai adânc.
În acei ochi ce nici nu observau că eram aici.

Nici în ceasul însoririi depline,
când nuanţele păreau a se lichefia. Şi nici atunci când aplatul
înlocuia prezenţele reale. Completa tot ce trebuia să existe.
Tocmai la ceasul când nimic nu mai era asemănător sieşi.

Desprins de lumină, aerul căpăta nuanţele apei.
Chiar deasupra fluviului aducând imagini
dintr-o viaţă viitoare:
arbori de plastic transparent, înveliţi în celofan;
valuri de umbre risipindu-se tocmai acolo
unde ar fi trebuit să fie orizontul;
oameni fără nume, revenind din locuri tot mai pustii.
Din depărtări lipsite de amintiri clare,
de vise şi spaţiu. Ca şi cum ar fi părăsit reflectările din oglinzi
pline de cer diluat în lucirile altor dimensiuni.

Posibile în fiece dimineaţă. Când apa aducea lumini răsărite
în depărtări de nepresupus:
locuri în care nu se întuneca niciodată;
spaţii lipsite de orice orizont.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5