Integrarea inteligenței artificiale (AI) în procesul didactic la disciplina limba și literatura română reprezintă o strategie inovatoare în contextul digitalizării educației. În acest sens, instrumentele AI pot fi valorificate la orele de română pentru liceu în diverse scopuri și metode didactice, atât pentru personalizarea învățării și dezvoltarea competențelor de scriere și gândire critică sau creativă, cât și pentru eficientizarea procesului de evaluare. Implementarea etică și echilibrată a acestor tehnologii promite o transformare profundă a paradigmei predare-învățare-evaluare, punând totodată elevul în centrul demersului educațional.

1. Personalizarea demersurilor de învățare (Adaptive learning)

O provocare majoră pentru profesori în predarea la clasă este eterogenitatea nivelului de cunoștințe și a stilurilor de învățare ale elevilor. Sistemele de AI de tip Adaptive learning (învățare adaptivă) pot analiza rapid performanțele și lacunele individuale ale fiecărui elev și pot genera resurse și exerciții personalizate. De exemplu, după o evaluare inițială a nivelului de înțelegere a unui text literar canonic (aplicată eventual sub forma unui test de verificare a lecturii acestuia), un instrument AI poate oferi sarcinile de lucru diferențiate: unor elevi le poate propune exerciții suplimentare de vocabular și analiză naratologică (de exemplu, să identifice personajele implicate în acțiunea dintr-un anumit capitol, să indice subiectul dialogului dintre personaje dintr-un fragment, să precizeze diferite detalii de portret fizic al unor personaje etc.), în timp ce altora le poate genera cerințe avansate pentru eseuri structurate cu repere de interpretare critică.

2. Analiza detaliată a elementelor de stil și limbaj artistic în textele literare

Instrumentele AI bazate pe Procesarea Limbajului Natural (NLP) pot efectua analize de text la o viteză și o profunzime inaccesibile metodelor tradiționale. „Algoritmii utilizați în procesarea limbajului natural pot detecta rapid punctele slabe în înțelegerea lecturii unui elev și pot oferi îndrumări imediate și personalizate despre cum să le remedieze” (Adăscăliței, A., 2025: 84). De exemplu, ca exercițiu de analiză stilistică, elevii pot folosi AI pentru a compara frecvența anumitor motive literare, stiluri sintactice sau tipare lexicale în operele aceluiași autor (M. Eminescu, G. Bacovia etc.) sau în curente literare diferite (cum ar fi: romantism / simbolism). De asemenea, pentru identificarea temelor majore și a evoluției personajelor dintr-un roman, AI oferă resurse valoroase pentru vizualizarea relațiilor dintre cuvinte și idei, sprijinind elevii să înțeleagă optim legătura dintre câmpurile lexico-semantice dominante și ideea centrală a textului. Acest lucru transformă analiza literară dintr-o simplă receptare într-o investigație activă autentică.

3. Oferirea de feedback constructiv și obiectiv la lucrările elevilor

Inteligența artificială poate deveni un asistent esențial pentru profesor, preluând sarcina repetitivă de corectare a erorilor gramaticale sau de exprimare stilistică. Acest lucru permite profesorului să se concentreze pe aspectele mai complexe, care necesită intervenție umană: profunzimea ideilor, originalitatea argumentării și coerența structurării enunțurilor. Astfel, pentru corectarea textelor redactate de elevi, un sistem AI poate oferi feedback instantaneu privind ortografia, punctuația, acordul gramatical și chiar sugestii de ameliorare a fluidității și a clarității stilului. De asemenea, elevii pot folosi instrumente de tip chatbot pentru a primi rapid sugestii de redactare pe măsură ce scriu, pentru o îmbunătățire continuă a exprimării scrise.

4. Simulări de dezbateri și dialoguri cu personaje literare sau cu scriitori

Utilizarea modelelor lingvistice mari (LLMs) sub formă de chatboturi permite elevilor să interacționeze cu o simulare a unui personaj literar sau a unui autor. Astfel, elevii pot purta un „dialog” cu un anumit personaj, punându-i întrebări despre acțiunile, motivațiile și relațiile sale. O altă formă de valorificare a acestei metode ar putea fi realizarea de podcasturi cu diverse personaje din operele studiate (folosind, de exemplu, componenta AI a aplicației NotebookLM). Această metodă dezvoltă nu doar competențele de comunicare și argumentare, ci și gândirea critică, prin testarea consecvenței și plauzibilității caracterizării generate de AI, în raport cu textul original. Este o modalitate interactivă de a aprofunda înțelegerea lumii evocate într-o operă literară, precum și a evoluției personajelor de-a lungul acțiunii.

5. Sprijinirea și stimularea scrierii creative

Inteligența artificială poate fi un partener de brainstorming, ajutând elevii să exploreze direcții narative originale la nivelul acțiunii dintr-un text literar. Este important ca AI să fie folosit ca instrument de inspirație, nu ca substitut al creativității umane (Comisia Europeană, 2022). În acest sens, elevii îi pot cere unui motor AI să genereze finaluri alternative la texte studiate (un alt deznodământ al acțiunii) sau să propună alte direcții de evoluție a unui personaj începând cu un anumit moment al acțiunii; ulterior, aceste alternative pot fi discutate frontal, elevii fiind ghidați să analizeze validitatea sau, dimpotrivă, nevaliditatea acestora în raport cu problematica de ansamblu a operei literare, cu viziunea artistică a scriitorului sau cu mesajul textului. Totodată, ca exercițiu de analiză stilistică, AI poate genera un scurt fragment în stilul unui anumit scriitor (de exemplu, Sadoveanu sau Bacovia), iar elevii trebuie să analizeze, să identifice și să modifice elementele stilistice pentru a le adapta la un alt context literar. Un astfel de demers le poate îmbunătăți înțelegerea originalității stilului artistic al scriitorilor.

Concluzii

Integrarea inteligenței artificiale în predarea limbii și literaturii române la liceu transcende simpla digitalizare. Prin personalizare învățării, analiză aprofundată, feedback constructiv, simulare interactivă și stimularea creativității, AI-ul oferă profesorilor instrumente puternice pentru a facilita o educație centrată pe elev și pentru a dezvolta competențe esențiale pentru secolul XXI. Succesul depinde de o abordare echilibrată și etică, care să valorifice inteligența artificială ca pe un aliat și un potențiator al experienței umane de învățare-predare-evaluare.

Bibliografie

1. Adăscăliței, A. (2025). Introducere în utilizarea inteligenței artificiale în educație. STEAM: predare, învățare și atestare. Iași: Polirom.
2. Comisia Europeană (2022). Orientări în materie de etică privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) și a datelor în procesul de predare și învățare pentru cadrele didactice. Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene. Disponibil la: learning-corner.learning.europa.eu/learning-materials/use-artificial-intelligence-ai-and-data-teaching-and-learning_ro.