Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

“ Momente din vremea pandemiei“ – “Un ecou al singurătății”

Al. Florin ȚENE

 

 

 

Momente din vremea pandemiei“ – “Un ecou al singurătății”

 

Epidemia care a cuprins lumea de pe toate meridianele Terrei, în mitologie însemnând soția lui Uranus, mama lui Saturn, a Oceanului, a Giganților și Cyclopilor., a fost și un mijloc de repaus stimulativ în domeniul creației. Restricțile impuse și autoimpuse a conturat un timp și un spațiu de creație pentru scriitori, pictori, muzicieni și chiar actori care s-au reprodus cu ajutorul internetului. În acest context la inițiativa Nadiei Fărcaș, scriitori din toată țara au trimis editurii creațiile lor scrise în perioada epidemiei.Astfel s-au adunat destule materiale despre” Mersul egal cu sine al timpului, ciclicitatea anotimpurilor, tabloul unor trăiri uimitoare în fața miracolelor existențiale se oglindesc candid în această perioadă de pandemie.“( Nadia Fărcaș).

În urma acestui demers, la jumătatea acestui an a apărut o voluminoasă antologie coordonată de Nadia Fărcaș, directoarea Editurii Ecou Transilvan, intitulată “ Ecoul singurătății-Momente din vremea pandemiei“ cu o prefață semnată de Ana Blandiana, intitulată “ Un examen“, din care desprindem din cele 9 pagini o frază esențială: “De altfel, ce putea fi mai symbolic (de data asta, în sens modern ) , decât să termin de scris o meditație despre lumea prin care am trecut pe fondul acestei catastrophe care pune în discuție această lume în ansamblul ei ?“

După prefața poetei, Nadia Fărcaș semnează un interesant text, intitulat:”Vals între viață și moarte” , în care autoarea, după cele 4 pagini și ceva, în care retrăiește momentele de panică din perioada tulbure a epidemiei, ajunge la concluzia că: “Soluția pare să fie un îndemn: să răspândim iubire oamenilor dragi și să ne bucurăm de viață, trăind-o din plin, cât încă o mai avem, fără a pune pe primul loc goana după tot felul de lucruri inutile.“

Fără a face o comparație între operele cuprinse în această voluminoasă antologie și marile opere apărute în timpul epidemiilor din istoria omenirii, voi da câteva exemple de aceste opere din istoria literaturii universală, pentru a înțelege că talentul se poate exprima și în diferite extreme. “Decameronul” este opera de maturitate al umanistul italian Giovanni Boccaccio (1313-1375) şi una din capodoperele literaturii europene.    Giovanni Boccaccio a început scrierea „Decameronului” după o epidemie de ciumă care a avut loc în Florenţa în anul 1348 şi şi-a încheiat opera în jurul anului 1353.   Personajele fug din Florenţa care era devastată de molimă şi se refugiază în provincie, într-o vilă retrasă, să nu mai vadă moarte în jur. Găsesc aici o activitate care să le servească remediu sufletesc.

“Jurnalul din anul Ciumei” – Daniel Defoe   Cartea lui Daniel Defoe este un jurnal al anului în care ciuma a secerat prin Londra (1665-1666). Autorul descrie epoca neiertătoare a Evului Mediu, mizeria din acea epocă şi bolile.    În timpul ciumei din capitala Angliei, au murit peste 100.000 de oameni. Ciuma a fost răspândită de un negustor care s-a îmbolnăvit de la un balot de mătăsuri importat din Olanda. La început oamenii nu au luat în serios boala, ba chiar au luat-o în derâdere. Spuneau că nu se întâmplă mare lucru dacă sunt doi-trei bolnavi, ei se vor vindeca, iar viaţa va merge mai departe.    În scurt timp, singura cale de scăpare devine fuga. Primii fug cei de la curtea regală, la Oxford. Îi urmează nobilimea. Săracii şi cei din pătura mijlocie nu au unde să plece, rămân pe loc

„Ciuma” este un roman scris de Albert Camus şi publicat în 1947, care prezintă cazul unei epidemii din oraşul algerian Oran. El ridică o serie de întrebări legate de natura destinului şi a condiţiei umane.    Personajele din carte, de la medici şi până la turişti şi fugari, sunt folosite pentru a arăta efectele pe care le are ciuma asupra populaţiei.   Romanul este considerat a fi inspirat din epidemia de holeră care a ucis un procent mare din populaţia Oranului în 1849 după ce oraşul a fost colonizat de francezi, dar acţiunea romanului este plasată în anii 1940.

Am dat aceste exemple pentru a înțelege proverbul românesc “orice rău poate să aducă și un bine “, consolându-ne că, iată, și în epidemia declanșată de virusul Corona  aduce un bine.Stimulează creația.

În antologia de care facem vorbire sunt incluși 59 de autori cu fotografia, curriculum vitae și articolele, eseurile, poeziile, proza  scrise în timpul epidemiei din 2020.Remarcăm lucrările lui Ion Avram, Alexandru Blaga, Antonia Bodea,  Teodor Curpaș, Ionel Federiga, Ștefania Kory Calomfirescu, Vasile Lechințan, Andrei Marga, Victor Constantin Măruțoiu,  Ioan Mititean, Lucreția Mititean,  Liliana Moldovan,  Ana Pandrea,  Rodica Scutaru Milaș, Ioan Seni, Maria Someșan, Gheorghe Șoptirean,  Vasile Șt.Tutulea, Maria Toader, Al.Florin Țene, Ionuț Țene, Titina Nica Țene, Cornel Udrea,  Raveca Vlașin,  Iustinian Gr.Zegreanu, și mulți alții.

Această mare lucrare rămâne în istoria literaturii române  o mărturie a sufletului nostru,  care rezistă și crează chiar și atunci când trupul ne este bolnav, dar, salvat de talent.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.625 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5