Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Moriile de apă din Cheile Rudăriei

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 7 (127), Iulie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Moriile de apă din Cheile Rudăriei

Primit pentru publicare: 21 Iul. 2019
Autor: Prpf. Dr.  Vicu MERLAN – Huși
Publicat: 21 Iul. 2019
© Vicu Merlan – Huși, © Revista Luceafărul

Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


Morile de apă  de pe cursul pârâului Rudăria, afluent al Nerei, sunt aflate în localitatea  Eftinie  Murgu, jud Caraş Severin,  fiind  unicate europene. Locul în care timpul nu mai curge.
Morile au funcţionat  până la evenimentele din  anul 1989, după care au fost lăsate în paragină. Moriile sunt plasate  de o parte şi de alta a pârâului Rudăria.

Ocultiştii spun că în acest loc timpul nu mai curge deoarece  morile macină timpul.

În urmă cu zece ani  Muzeul  Astra din Sibiu, printr-un  proiect  european, repune  în funcţiune morile, fiind  chiar înscrise în patrimoniul cultural  european.

Astăzi sunt bine cunoscute datorită  publicităţii din mass-media. Un flux mare de turiştii sunt prezenţi pe aceste locuri, mai ales  la sfârşit de săptămână,  ajungând  la circa  500 turişti pe zi.

Turişti pot achiziţiona,  contra cost, faină integrală  din grâu  şi porumb (mălai), ţuică de prună,  trăistuţe şi alte suveniruri  traditionale.

După spusele primarului Vladia Mihai, profesor de istorie, primele însemnări  despre  Rudăria (aşa cum se numea  localitatea cândva) sunt de pe la 1241 de la invazia  mongolă,  când sunt pomeniţi cnezii de Gârlişte (RUDĂRIA). Fiecare moară este construită din lemn, având un uluc  ce preia apa prin  cădere spre roata  cu palete.

Morile funcţionează pe baza unui sistem cu roată orizontală ce reprezintă un precursor al tehnicii moderne de hidrocentrale.

Puterea de cădere a pârâului o pune  în mişcare,  o dată  cu un ax, care are  la partea  superioară,  un mecanism  dinţat ce preia mişcarea,  punând astfel în funcţiune piatra  rotundă de moară  care se află deasupra alteia.

Boabele pătrunse în spaţiul  îngust  dintre  cele două  pietre  sunt transformate  în făină.

În total sunt 22 de mori, toate în  stare de funcţionare; 14 sunt în amonte  de sat (în Cheiile  Rudăriei) iar celelalte în sat, pe  cursul pârâului. Pârâul încă mai este populat de  păstrăv. Denumirea Cheilor Rudăriei, provine  de la ruda – miner şi reca –  râu.

Sătenii sunt programaţi zilnic  pe familii, ca rândaşi la câte o moară, astfel  încât  să se rânduiască la fiecare din cele 22  de mori ale satului. Astăzi morile au fost introduse  în patrimoniu  naţional, sub atenta  supraveghere a  Muzeul Astra din Sibiu (informare familia  Dobre Iacob  şi Adela şi primar Vladia Mihai).



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.570 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5