Cosmina Marcela OLTEAN
Foto – Silviu Preda

Din octombrie anul trecut, Muzeul de Artă Brașov propune vizitatorilor o incursiune în istoria artei românești a perioadei cuprinse între 1900-2000, cu accent pe grafica unor mari maeștri. Expoziția „100 de artiști în 100 de ani de artă românească 1900-2000”, deschisă în cadrul Bienalei Albastre, ediția 2021, pentru care muzeul a colaborat din nou cu colecționarul George Șerban, lansează publicului invitația de a cunoaște un capitol fundamental al artei românești moderne, și anume evoluția graficii în secolul XX. “Expoziția, curatoriată de dr. Radu Popica și dr. Alexandru Constantin Chituță, se deschide prin evocarea cu reverență a celor care au îndeplinit rolul principal în așezarea fundamentelor școlii românești de grafică, Theodor Aman, unul dintre întemeietorii Școlii Naționale de Arte Frumoase din București, și Gabriel Popescu, fondator al catedrei de gravură. Grafica din prima jumătate a secolului XX, când genul s-a afirmat și datorită activității societății Graphica pentru încurajarea și răspândirea gravurii artistice, întemeiată în 1916 la inițiativa lui Jean Al. Steriadi, este reprezentată în expunere printr-o pleiadă de personalități marcante ale artei românești: Nicolae Vermont, Ștefan Popescu, Nicolae Tonitza, Marcel Iancu, Francisc Șirato, Constantin Brâncuși și alții. Alături de maeștrii artei românești sunt prezenți în expunere și artiști cu un rol important în dezvoltarea mișcării artistice din Transilvania, Octavian Smigelschi și Hans Hermann. Una din secțiunile expoziției este dedicată rolului crucial pe care școala Kazar/State a îndeplinit-o în reconfigurarea câmpului artei românești postbelice printr-o reinterpretare de sorginte avangardistă a limbajului tradițional al graficii, fiind prezenți în expunere cei mai importanți graficieni formați în spiritul său. Impulsul înnoitor oferit de Vasile Kazar și Ion State la catedra de grafică a Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu a rodit în continuare și pentru generația de graficieni formată după 1990 prin preluarea ștafetei paideice de către acad. Mircia Dumitrescu, ajungând astfel până în contemporaneitate”, aflăm de la dr. Radu Popica, managerul muzeului și curator al expoziției.

Publicul vizitator are șansa să observe transformarea și evoluția artei grafice românești. O imagine de ansamblu asupra a ceea ce-și propune acest proiect expozițional, cu mențiuni legate de activități anexe ce au loc în expoziție, ne conturează Alexandra Ardelean, referent de specialitate cu rol de ghid în această expoziție.  “Lucrările din prima parte a secolului XX, așa cum sunt redate în cadrul expoziției, reflectă continuitatea de factură realistă a artiștilor, o înclinație înspre redarea subiectelor conformă cu realitatea prin intermediul desenului. Este vizibilă aici și dorința de experimentare cu diferite tehnici de gravură, contribuind la o creștere a productivității artistice sub formă de serii, artiștii multiplicând astfel lucrările cu o mai mare ușurință. A doua jumătate a secolului reflectă, în schimb, tendințele de abstractizare a subiectelor. În această perioadă, tehnica aleasă de artist este mai degrabă calea prin care își transmite cel mai eficient viziunea.

Dincolo de componenta temporală, în expoziție este reprezentată Școala Kazar/State, începând, bineînțeles, de la profesorul Vasile Kazar și sfârșind printr-un omagiu curatorial adus artistului contemporan Mircia Dumitrescu. Printre trăsăturile acestei tradiții se numără o anumită angularitate, tușe clare și puternice, vizibilă fiind, aș spune, chiar și o lipsă de optimism. Este deosebit de pregnant faptul că artiștii reprezentanți ai acestei școli au integrat expresionismul în lucrările lor, folosind diferite tehnici grafice: desen în tuș sau grafit, litografie, gravură”, explică Alexandra.

“Este interesant de văzut că sunt artiști care au abordat tehnicile grafice ca artă de sine stătătoare, găsindu-și în aceste forme vizuale o voce, un stil propriu și recognoscibil. Alții, cum este și exemplul unei litografii semnate Constantin Brâncuși, au folosit desenul sub formă de schiță, experiement sau parte din procesul de creație.

Expoziția atrage publicul mai ales prin prisma artiștilor consacrați, dar și prin specificul românesc. În plus, tranziția artei în secolul XX este mai ușor de înțeles prin alăturare și comparare. Deoarece nu este tocmai o expoziție imediat accesibilă, zona figurativă de artă grafică vine în întâmpinarea publicului și îl ajută să parcurgă întreaga perioadă.

Prezența în expoziție a unor lucrări a deschis oportunitatea desfășurării unor activități educative. Ziua Națională a Lecturii, sărbătorită la data de 15 februarie, aduce în prim plan o lucrare de Dodi Romanati și cartea „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov, pentru care artista a realizat un total de 10 ilustrații. Elevi ai Colegiului Național „Andrei Șaguna” din Brașov, membri ai Clubului de lectură și scriere creativă Ascript, vor participa la un atelier dedicat acestei opere literare în tandem cu opera de artă prezentă în expoziție.

Nici ziua de naștere a sculptorului Constantin Brâncuși nu va trece nesărbătorită, căci o schiță semnată de artist îi prezintă atelierul și operele cu care s-a înconjurat. Elevii participanți la atelierul de modelaj vor crea propriile lucrări, pornind de la binecunoscutele sculpturi vizibile în litografia aflată în expoziție”, a mai adăugat, din partea Muzeului de Artă Brașov, Alexandra Ardelean.

Pe parcursul expoziției se desfășoară și o tombolă, care la final va oferi un premiu inedit: o lucrare de artă ce poartă semnătura lui Mircia Dumitrescu, parte din colecția personală a artistului. La încheierea expoziției, sâmbătă, 5 martie, artistul însuși va face extragerea câștigătorului, la sediul Muzeului de Artă Brașov.