Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Muzeul Scriitorilor Botoșăneni. Ionică Tăutu, autorul proiectului primei Constituții românești, Constituția Cărvunarilor

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 10 (130), Octombrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Ionică Tăutu, autorul proiectului primei Constituții românești, Constituția Cărvunarilor

Autor: Dorina RODU, redactor șef – Revista Luceafărul
Publicat: 16 Oct. 2019
© Dorina Rodu© Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate
[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


Expoziția Muzeală Scriitori Botoșăneni
Proiect realizat cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani

Ionică Tăutu

n. nov. 1795, Cerchejeni, jud. Botoșani – m. 20 aprilie 1830, Istanbul.
Poet, prozator, traducător și iluminist
, un precursor al pașoptismului. A studiat Greaca, Franceza și Turca; își face o cultură iluministă. Ionică Tăutu (sau Ionică / Ioniță Tăutul), este fiul vornicului Gheorghe și al Ilenei Tăutu (născută Ilschi). A deținut funcții ca inginer hotarnic, grămătic la cancelaria domnitorului Sandu Sturdza, consilier al domnitorului, comis. Este unul dintre creatorii științei politice moderne românești; importante sunt scrisorile sale.
Elaborează la 13 septembrie 1822 proiectul primei Constituții românești, Constituția Carvunarilor, un veritabil proiect de renașterea țării. Cu aceasta, se consideră a  fi începutul doctrinei liberale în România. Nu poate fi aplicată din cauza opoziției marii boierimi.

În timpul vieții nu a reușit să publice, din păcate, nici una dintre scrierile sale care au o importanță aparte, astfel toate operele lui Ionică Tăutu fiind postume. Una dintre ele este Scrieri social-politice, cuvânt înainte, studiu introductiv și note de Emil Vârtosu, Editura Ştiinţifică, București, 1974.
În 1824 este înaintat la rangul de comis și trimis în noiembrie la Constantinopol, ca secretar al capuchehaiei moldovenești, astfel intra în contact cu diplomația din Constantinopole.
A înființat prima Lojă masonică română, în anul 1825, la Iași, intitulată „Moldova”. A fost un aspru critic al boierimii (cel puțin al boierilor dezinteresați de evoluția socială) și al viciilor epocii fanariote. Scrie pamfletul Strigarea norodului Moldaviii cătră boierii pribegi și cătră mitropolitul, apoi Scrisoare ce au trimis un boier din Moldova cătră dumnealui logof. Grigoraș Sturza, la Cernăuți.

În 1827 scrie Cercare împotriva deiștilor și Zidire politicii întemeiată pe fire omului, prima variantă a Tratatului de știinte politice, traduce Les Ruines de Volney, cu titlul Sfaramarile sau Procetire asupra revolutiilor imparatiilor; traduce Gramatica limbii franceze de Charles Girault-Duvivier, a doua variantă a tratatului său se numește Tratat de politică, iar a treia varianta a tratatului este Socotințele mele asupra meșteșugului ocârmuirii.

În anul 1829 încearcă să candideze la tronul Moldovei, dar nu primește acceptul să se întoarcă în țară, apoi încearcă să propună Porţii un început de independenţă pentru Țările Române.

Referințe:

Bulgaru M. Din istoria gîndirii filozofice, partea II (Epoca modernă și contemporană), vol. colectiv, Editura Universității de Stat din Moldova, Chișinău, 1999 (format pdf.); Mănucă, D. Scrisori inedite ale lui Ionică Tăutu (format pdf. [www.diacronia.ro]); Isar N. Principatele Române în epoca luminilor, Editura Universității din București, 1999 (format pdf. [books.google.ro]); Schifirneț C. Formele fără fond, un brand românesc, editura Comunicare.ro, București, 2007 (format pdf. [www.academia.edu]); Ibrăileanu G. Spiritul critic în cultura românească, ed. publicată de Editura ALTpublica, SUA, 2013 (format pdf. [books.google.ro]).

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.570 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5