născutu-m-am iar

și luna
și lacul
și nufărul
și lupul
din pădurea cu falnicul stejar
sunt universul în care născutu-m-am
iar
vreme ce trece șuieră a goană
și din frigul de-afară
canidul cu gâtul gros
și capul mare
din blana-i sură se asmute
tot mai fălos
rânjind colții animalici
nufărului frumos
ce se veștejește
în lacul din pădure

sub raze de soare
inimi s-aștern în cunună
iubirii tot mai des i-se dăruiesc
o lună
de suflet plină
cu speranțe în fața zidului ceresc

și luna, și lacul, și nufărul, și lupul
din pădurea cu falnicul stejar
sunt universul în care născutu-m-am iar