Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.8 (152), August 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Nessebar, oraș grecesc din Bulgaria de azi, care a fost cucerit de regele dac Burebista!

Primit pentru publicare: 23 Aug. 2021
Autor: Ionuț ȚENE, scriitor, poet, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Publicat: 23 Aug. 2021
©  Ionuț Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Nessebar, oraș grecesc din Bulgaria de azi, care a fost cucerit de regele dac Burebista!

Foarte puțini români care merg în fermecătoarea stațiune bulgară Sunny Beach, aflată lângă orașul istoric Nessebar, știu că acest pământ de origini trace a fost cucerit de marele rege dac Burebista. Nessebar este considerat un Dubrovnik al Balcanilor și este de un pitoresc desăvârșit. Datorită aspectului natural unic şi pentru monumentele din diferite epoci bine păstrate, oraşul Nessebar a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1983. Nessebar este oraș si stațiune turistică în regiunea Burgas din Bulgaria, situat la circa 35 km nord de Burgas. Este amplasat pe o peninsulă lungă de 850 m și lată de 350 m, în care se ajunge printr-un istm. În timpul existenței sale îndelungate, și-a pierdut o treime din teritoriu, fiind acoperit azi de mare. Sub apă, la 80 de metri distanță de țărm, se pot vedea rămășițele zidurilor fortăreței. În prezent se află conservat doar zidul de vest cu poarta, care apără orașul de continent. Nessebar este unul dintre cele mai vechi orașe din Europa, construit pe vechile ruine ale așezării trace Mesambria. A fost denumit „Melsambria”, adică „orașul lui Melsa”, considerat întemeietorul așezării, și a fost dat de greci atunci când au colonizat așezarea în anul 510 î.Hr. A purtat denumirea de „Mesambria”. Patronul orașului a fost ales zeul Apollo, grecii construind un templu și un teatru în onoarea sa. În Evul Mediu, era cunoscut și sub denumirea de „Mesamvria”. Orașul a devenit o colonie greacă atunci când dorienii din Megara s-au stabilit la începutul secolului al VI-lea î.Hr., fiind un important centru comercial și rival al cetății Apollonia (astăzi Sozopol). Potrivit lui Ștefan din Bizanț, numele original era „Melsembria” (Μελσημβρία), de la fondatorul său; ambele denumiri cuprind terminația „bria”, care în limba tracă semnifica „oraș”. Aceasta a rămas singura colonie dorică de-a lungul coastei Mării Negre, în timp ce restul au fost colonii tipice ionice. Mesembria a format un pentapolis grecesc la Marea Neagră, împreună cu alte patru polisuri grecești: Odessos (azi Varna), Tomis, Histria și Apollonia. Rămășițele din perioada elenistică includ o Acropolă, un templu al lui Apollo și o Agora. Monede de argint și bronz au fost bătute în oraș din secolul al V-lea î.Hr. și monede de aur din secolul al III-lea î.Hr. Aici au fost bătute monede de bronz și de argint, din secolul al V-lea î.Hr., iar din secolul al III-lea î.Hr. au început să fie bătute monede de aur.

Orașul a fost cucerit de romani în 71 î.Hr. și și-a menținut privilegiile, inclusiv cel de emitere de monede. Romanii au instalat la Mesembria o garnizoană puternică, iar localitatea a devenit o așezare foarte importantă în epocă. A început din nou să joace un rol mai mare în secolele al III-lea și al IV-lea. În jurul anului 680 Nessebar a devenit un centru episcopal, iar în secolele al VII-lea-al VIII-lea a devenit un important și puternic port bizantin. În anul 812, hanul protobulgar Krum a cucerit orașul. Din secolul al XI-lea numele slav de Nessebar a fost folosit în locul numelui de Mesambria/Mesemvria. Poziția strategică a favorizat orașul și în timpul celui de al doilea Țarat Bulgar. Vârful dezvoltării sale a fost în perioada domniei lui Alexandru I, când orașul a fost unul dintre cele mai importante centre ale statului bulgar și când s-au construit noi biserici. În 1366, orașul a fost cucerit de cruciații conduși de Amédée al VI-lea de Savoie, care l-au predat bizantinilor. Cronicile din Mesambria ne dau informații despre perioada când orașul a fost subjugat de către turci în 1396, iar în 1453 a căzut total sub Imperiul Otoman. Pe insula se găsesc intacte și azi Mănăstirea Sf. Ștefan din secolul XI și Biserica Pantocrator din 1300.

Istoricul clujean Hadrian Daicoviciu în cartea ”Dacia de la Burebista la cucerirea romană” realizează un excurs excepțional a importanței strategice a cetăților grecești cucerite de Burebista pe Via Pontica, pentru a-și păstra puterea față de expansiunea imperiului roman. Întemeietorul statului dac, Burebista, a trăit între 82 – 44 î.Hr. Burebista a reușit să introducă o serie de măsuri administrative importante pentru consolidarea și stabilitatea statului dac, într-o perioadă dificilă din toate punctele de vedere. El a reușit să unească triburile geto-dacice și să își întindă regatul de la Pontul Euxin, până în Câmpia Panonică, și de la Munții Haemus, până la mlaștinile Pripetului. Regatul lui Burebista se întindea pe o suprafaţă uriaşă, înglobând teritoriul de astăzi al Ungariei, o parte a Cehiei, Slovaciei, o parte a Poloniei, Bulgariei şi Serbiei. Timp de 11 ani, pământurile dintre Dunăre şi Marea Neagră s-au aflat sub conducerea regelui dac Burebista. Campania pontică a acestuia a început în anul 55 î.H, ţinta sa fiind una singură, aceea de a prelua controlul asupra bogatelor cetăţi greceşti de pe ţărmul pontic. În primul an de campanie, dacii Marelui Rege cuceresc Olbia, „oraşul boristeniţilor” , de pe malul nordic al Pontului, la gurile râului Bug (astăzi pe teritoriul Ucrainei). În numai doi ani, Burebista preia stăpânirea tuturor coloniilor greceşti: i se supun pe rând Tyras (Ucraina), Histria, Tomis, Callatis, Dionysopolis (Balcic), Odessos (Varna), Mesembria (Nessebar) şi Apollonia (Sozopol, regiunea Burgas). Geţii nu sunt deloc afectaţi de acţiunile militare ale fraţilor de acelaşi neam, veniţi din stânga Dunării, ba chiar primesc, se pare, largi terenuri agricole pentru a le exploata, pământuri care până atunci aparţinuseră cetăţilor greceşti. Coloniile elene se supun destul de rapid regelui dac, preferând să plătească un tribut anual, în schimbul ajutorului militar şi al protecţiei dacice. Nu se ştie câte dintre cetăţi au încercat să opună rezistenţă atacurilor lui Burebista. Dionysopolis scapă fără vătămări, după ce îşi deschide porţile în faţa dacilor, la sfatul înţeleptului Acornion, care devine chiar un apropiat al Marelui Rege. Apollonia procedează la fel. De asemenea, ştim că trei strategi din Messembria “conduc oastea în războiul cu Burebista”. Histria ajunge şi ea să plătească tribut, dar din “Decretul în cinstea lui Aristagoras” aflăm că oraşul rămăsese fără ziduri de apărare! Este posibil ca armatele cetăţilor să fi încercat să opună răzleţ rezistenţă, dar dacii aveau o forţă militară net superioară. Dacia lui Burebista devine un regat de temut, foarte bine organizat și foarte eficent militar. Stăpânitor al Dobrogei în anul 48 î.H, Burebista decide să se implice în războiul roman dintre Caesar şi Pompei, ţinându-i partea acestuia din urmă. Îl trimite pe Acornion la Heracleea Lyncestis (în Macedonia), pentru a-i oferi lui Pompei ajutorul său, format potrivit istoricului roman Appian, din “trupe, arme, hrană şi alte lucruri trebuincioase”. Burebista nu mai ajunge să îl sprijine pe Pompei, pentru că acesta este înfrânt pe 9 august 48, la Pharsalus, de către Caesar. Dictatorul roman devenise conştient de pericolul dac şi se pregătea chiar de o mare expediţie la Nord de Dunăre, inclusiv în Dobrogea, pe tărâmul geţilor. Burebista şi Caesar sunt asasinaţi în anul 44, iar regatul dacic se destramă. (Sursă bibliografie – Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu – „Istoria Dobrogei”; Aurelian Petre – “Cucerirea oraşelor pontice de către Burebista”, Revista Pontica, nr.4). Când românii vizitează în număr mare orașul vechi Nessebar, ei trebuie să știe că regale dac Burebista, care a pornit din Transilvania, a cucerit acest oraș vestit și l-a inclus în circuitul economic al regatului Daciei. Românii exaltă când vizitează castelul Reginei Maria de la Balcic, la fel poate ar trebui să o facă și vizitând Nessebar în sudul Bulgariei, care a fost eliberat de strămoșul nostru rege dac. Burebista a ajuns cu cucerirea dincolo de Burgas până la granița actualei țări Turcia, subjugând Apollonia, azi Sozopol. Cucerirea lui Burebista dovedește că ramura nordică a tracilor geto-dacii erau buni militari, dar și conștienți că Balcanii era populat de aceeași etnie tracă. Putem considera cucerirea lui Burebista și o încercare de întemeiere a unui imperiu trac condus de ramura nordică a acestei ramuri etnice.