Dumitru PETRAȘ

În audiență la Burebista

Când timpul, veșminte de lacrimi îmbracă,
Și furtuna foșnește ca un lan de grâu
Eu adun oastea Daciei întreagă
Și-n audiență la Burebista mergem acum.
Vrem să-I ducem o mare jalbă în proțap
Să-i spunem că suntem străinii țării noastre
Să-i spunem că țara-i vândută și de străini condusă
Să-i spunem că în trupul țării stă steagul unguresc cât vrea,
Iar turcii vor moschee, tot în țara noastră,
Din aceste motive vom veni cu Burebista acasă.
Cu Iorga, Ștefan, Cuza și marele Mihai,
Întreaga țară scandează să vină domnitorii acasă
Marea Neagră stă precum un cal înspumat
Carpații să-I încingem ca o curea peste brâu
Din Prut să scoatem lipitorile păgâne
Din lancea lui Horia peniță să scriu,
Să scriu ce greu îi este țării mele
Parcă ar fi țară orfană fără nici un fiu
Dar ascultați cum talpa țării tropotește
La nunți, botezuri și cumătrii.
Veniți domnitorilor la voi, la noi acasă
Să fim mai puternici cu brațe de goruni
Iar dușmanii să-nțeleagă că Burebista încă-i viu.