Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Nicolae CORNESCIAN: Alături

    Nicolae CORNESCIAN

     

     

     

     

    Alături

     

    Iar atunci chiar părea că erai tot ce a mai rămas din această lume,
    în tot acest întuneric ce urma să dureze tot restul vieţii.
    Tocmai atunci când pentru prima şi ultima dată m-am întâlnit
    cu mine însumi. La o diferenţă de câţiva ani dintre cel ce eram
    şi cel ce râvneam să ajung. Când înţelegeam
    că mai mult decât din urmările trecute, prezentul meu rezulta
    din iminenţa viitorului. Şi din tot ce nu se încadra în timpul trăit.
    Ceva între vis şi dorinţă. Tot ce putea fi, dar nu s-a întâmplat niciodată.
    Asemenea orelor de surplus, clipelor irepetabile, secundelor în care
    mă întâlneam cu mine însumi, reproşându-mi că n-ar fi trebuit să exist
    şi pe acele drumuri, crescând necontenit; ducând spre necunoscut.
    Şi nici nu trebuia să privesc pretutindeni,
    ca să pricep că aici putea fi oriunde. Putea fi oricând
    cât timp nimic nu se întâmpla la momentul oportun. Ci mult mai târziu.
    Când se uita totul şi nimeni nu mai ştia că rămâneam acelaşi. Indiferent
    de alte păreri şi tot ce se spunea, ca şi cum ceva inexistent ar fi trebuit
    să definească orice prezenţă. Ceva ca dintr-un spaţiu posibil
    şi destul de apropiat realităţii ştiute. Ceva clar şi mult mai dorit
    decât tot ce putea fi văzut. Ademenind şi oglindind lumea în care trăiam.
    Refractând-o şi distorsionând-o. Lăsând impresia că totul putea fi altfel
    decât era cu adevărat. Că umbra ta creştea din alte umbre.
    Îndeosebi noaptea, când pământul nu mai avea nici o margine,
    iar în privirea ta se retrăgea toată lumina rămasă. În ochii tăi
    cu cer înzăpezit, cu vânt şi aer sfărâmat între sticle întunecate.
    Tocmai atunci când pentru prima şi ultima dată m-am simţit prezent.
    Când îmi ziceai că întotdeauna voiam să fiu în alt loc
    de parcă altundeva ar fi mereu altfel. Când părea că erai tot ce a mai rămas
    din această lume; în tot acest întuneric ce urma să dureze tot restul vieţii.

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5