Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU

NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU

Poate fi definit un om, o personalitate, după scrisul său? Poate-ne răspunde Henri Stahl, stenograf în Parlamentul României, în primele decenii ale veacului al XX-lea. Aflat, prin vrerea soartei, în vâltoarea politicianismului înalt, naţional, fie şi ca observator al acestuia, Henri Stahl le-a schiţat, pe baza analizei grafologice, veritabile portrete politicienilor noştri de ieri, nu alţii decât Barbu Ştefănescu Delavrancea, Take Ionescu, Simion Mehedinţi, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, P.P. Carp, Spiru Haret, D.A.Sturdza şi,bineînţeles,Nicolae Iorga.
Fără îndoială, datele obţinute de H. Stahl, în urma analizei grafologice, implică o coroborare cu stenogramele realizate, cu observaţia atentă a fiecărui orator, succedat la înalta tribună. Spre ilustrare, iată o apreciere la adresa lui P.S. Aurelian – „Ştiţi cum iscăleşte P.S.Aurelian? Face un A mare; U, ceva mai mic; R, şi mai mic; L, I, A, N, contopiţi, dispăruţi într-o linie în formă de sfredel. Ei bine, P.S. Aurelian vorbeşte la fel: prima silabă a unui cuvânt o înţelegi, a doua o auzi, restul cuvântului îl ghiceşti. Aurelian face stenografie la stenografie”.
Dar, să revenim la N. Iorga. Nu este uşor de stenografiat. De ce? Din cauza apelului frecvent ce-l face la cunoştinţele sale de istorie, artă, cultură universală, a frazelor foarte lungi, cu multe incidente şi aluzii prea personale, de neînţeles pentru majoritate.
Şi, totuşi, în lumina propriului său scris – ,,Scris efervescent, extrem de activ, extrem de simplificat, extrem de original, îmbinat, răsucit în migăloşenia săltăreaţă şi nervoasă a literelor inegale. Scrisul e mic, eterat, clar, hotărât. E supraînălţat, majusculele urcându-se sus, deasupra restului literelor, dar e şi subînălţat în acelaşi timp, alte litere rămânând sfioase, îngustate, timide şi modeste”. De altfel, pentru H. Stahl, scrisul lui N. Iorga rămâne un unicat.
Ce ne relevă scrisul marelui N. Iorga? – „O inteligenţă covârşitoare, pătrunzătoare, vibrând de nestăpânită activitate, o inteligenţă asimilitoare, mlădioasă, capabilă a se interesa de chestiunile cele mai diverse, aducând pretutindeni vederi noi. Caracter hotărât, tenace, independent, generos, nobil, dar prea impulsiv şi de un idealism pe care-1 impune oricui. Natură prea simţitoare, prea susceptibilă, afectuoasă, devotată, dar greu de apropiat, din cauza nerăbdării sale, impetuozităţii pornirilor sale dominatoare, intransigenţei teoriilor sale, nevoii de a fi mereu aprobat orbeşte, ascultat, uitând ca şi alţii au o personalitate”.
N. Iorga, astfel creionat de stenograful său, extrem de familiarizat cu toate acţiunile sale – spaţiul nu ne permite evocarea in extenso – rămâne aidoma unui far, situat undeva, pe o stâncă izolată şi de care, dacă încerci să te apropii cu o barcă fragilă, eşti strivit.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 27 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5