Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE… BOTOŞANI

NICOLAE IORGA, VORBIND LA RADIO BUCUREŞTI DESPRE… BOTOŞANI

Acum aproape 80 de ani marele istoric N. Iorga acoperea cele 15 minute ale conferinţei sale din cadrul Universităţii Radio – o emisiune de largă audienţă a Radiodifuziunii Române – cu evocarea Botoşanilor. Ceea ce a rostit – săptămânalul botoşănean „Săptămâna” consemnând în cronica unui reputat redactor al său, L. Zava („Botoşanii în obiectivul d-lui Iorga”), la 19 iunie 1933 – se constituie în observaţii pertinente, lămuritoare, veritabile revelaţii ale savantului asupra relaţiei sale biografice cu Botoşanii, ca locuri şi ca oameni.
Dar, ce spunea N. Iorga? Că „mizera pensie de 40 lei, cât o avea mama, trebuia să ne piardă familia…”. Că „mai mulţi pictori au zugrăvit ceea ce a mai rămas din această casă şi mi-au trimis-o ca fiind casa în care m-am născut”. Aici, N. Iorga pune lucrurile la punct: „Le mulţumesc pentru osteneala lor, dar eu nu m-am născut acolo” (n.n. actuala Casă Memorială „N.Iorga”). Fin de tot, cronicarul „Săptămânii” formulează o cuvenită observaţie – „Ne pare rău că nu s-a perfecţionat televiziunea ca să putem vedea zâmbetul cu care, bănuim, că şi-a însuşit cuvintele acestea conferenţiarul”.
„Nu m-am născut acolo ci în altă casă, în alt cartier” – precizează N. Iorga. Şi continuă – „Casa din strada Liceului, de care însă sunt legate cele mai frumoase amintiri ale mele şi în care, din pricina greutăţilor, a trebuit să ne mutăm era proprietatea respectabilei Marghioala Vâzdoagă, care ne închiriase jumătate din casă…”. Cum ar privi o icoană, N. Iorga îşi coboară privirea pe vremurile şi căsuţa copilăriei – „Şi era acolo în faţă o grădiniţă cu flori, aşa de bine îngrijită, cu atâta minuţiozitate şi dexteritate încât eu am prins o dragoste nemărginită pentru flori şi de atunci am rămas un pasionat florar. Îmi amintesc şi de uriaşii nuci, din faţă, cari dădeau atâta umbră… Dar în această casă am făcut şi primele mele studii, am învăţat să scriu şi să citesc…”.
De altfel, acesta este departe de a rămâne un act singular în evocarea Botoşanilor, marele istoric făcând-o de atâtea ori, ca un omagiu de-o viaţă adus oamenilor şi locurilor botoşănene.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5