Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Nihil novi sub sole

     Gaftoneanu DMD.M.GAFTONEANU
    Nihil novi sub sole

     

     

     

    Nihil novi sub sole (I)


    ,,Omului îi trebuie un vis ca să suporte realitatea.” (S. Freud)

     …Sub soare nimic nu e nou într-o lume străveche
    din sclavi osândiți să vâslim la terestra galeră
    în care… ah, crud volens nolens!… legați
    cu ancore-lanțuri de spațiu și timp
    prin strict necesarul din verbul ,,a ști”,
    plătim un tribut consistent într-un număr de ani –
    la unii mai mare, la alții ridicol de mic –
    trăind când extazuri-măriri, când căderi-agonii,
    țintind un mai bine contrar, dialectic vorbind,
    la ceea ce credem că este bine comun,
    căci acta non verba, îndemn categoric la trudă nu iartă pe nimeni,
    apoi ne retragem sfioși în imperiul de umbre
    din anticul Hades, o taină de veacuri cu cifru-obstacol,
    spre locul ascuns omenirii în care,
    ne spune complice o Voce-Ecou,
    sub cețuri-perdele de bezne cu franjuri-dantele din stele,
    vom fi fericiți sau pierduți, după cum ne-am ales
    în scurtul parcurs temporal alocat
    aici pe albastra planetă ce ritmic își schimbă macazul
    din mersul acestui bezmetic, lung roi de lăcuste,
    de harpii în marșul frenetic din rău spre mai rău,
    ca mâine un lan roditor de speranțe va fi
    un câmp invadat de tristeți-buruieni,
    din pajiștea verde se naște deșertul, grăbind prematur
    o zi după alta spre gongul final, nedorit și incert…

     

    Nihil novi sub sole (II)


    …Cuprins de reflecții acide, tăcut meditez,
    un Argus privind spre coline de zări adormite,
    la Nordul cu astrul busolei minune,
    în dreapta la Soare-Răsare, în stânga la Soare-Apune,
    decor-maraton printr-un mic univers,
    gigantic pendul temerar în balans suveran
    purtându-și pecetea-stigmat de capriciu modern,
    excentric arpegiu-colind-via sacra-tablou,
    empiric portalul cu sens unic(at)
    spre templul regal, Sanctuar Absolut,
    acolo puțini, rara avis aleși,
    ajung să-și primească răsplata cu bene merenti
    și iarăși, o Voce-de-Tunet revine:
    -Aici este, iată, cheia la poarta
    de care odată ce treci, un drum înapoi nu mai e!
    …Teribil secret, mă tentează, un nod gordian mă așteaptă să-l tai,
    sunt liber să risc, să încerc, de ce nu,
    livid, cu emoții deschid, fac un pas însă Glasul răsună sarcastic
    cu timbru metalic tăios ce condamnă:
    – Urbi et orbi, qui scribit, bis legit, când scrii recitești,
    de astăzi în restu-ți de viață, sisific-esopic ca scrib vei trudi
    în lungul periplu spre multum non multa trofeu,
    acesta ești tu… secund ecce hommo!… cedând la ispite,
    nevolnică Parte dorind să surprindă Întregul!
    …Iar visul celest se încheie și, trist, mă trezesc aruncat pe pământ…
    ***

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    2 comentarii la acestă însemnare

    1. STelu Pop spune:

      Remarcabile Poeme…cu accentul pe „Nihil novi sub sole (I)”
      STelu Pop

    2. Gruia Cojocaru spune:

      Nimic nou sub soare, doar talent în formă pură. Felicitări!

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5