Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Nivele posibile în conștientizarea fenomenului libertății de expresie în redacții

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 5 (135), Mai 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Nivele posibile în conștientizarea fenomenului libertății de expresie în redacții

Primit pentru publicare: 06 Mai 2020
Autor: Al. Florin ȚENE, președinte al Ligii Scriitorilor Români
Publicat: 06 Mai  2020

© Al. Florin Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


Nivele posibile în conștientizarea fenomenului libertății de expresie în redacții
Aspecte teoretico-metodologice

 

Modalitatea esențială și specifică democrației de antrenare a jurnaliștilor la scrierea articolelor propuse de conducerea organului de presă, este o împletire a ideilor transmise de conducere și a  conștiinței  ziaristului. Cadrele social – obiective ale participării redacției întregi  la conducerea ziarului, realizarea efectivă a publicației depinde  într-o mare măsură și de factorul subiectiv, de conștiința jurnaliștilor.

În situația problemei pe care o dezbat, trebuie făcute câteva precizări conceptuale având în vedere  că în opinia mea , conștiința participativă a jurnaliștilor  prin care înțelegem dobândirea cunoștiințelor și îndepărtarea de reminiscențelor fostului regim de dictatură, deprindelor și competențelor necesare unei participări la propagarea adevărului și a ideilor democratice, ca și însușirea  valorilor și normelor, formarea motivațiilor și a atitudinii positive către acțiun e și adevăr- este un fenomen social, al conștiinței sociale în devenire care exprimă o anumită cultură, și cultură democratică și reprezintă un mijloc de publicare, difuzare a ideilor democratice sub diferite forme jurnalistice.

Utilizarea conceptului de cultură jurnalistică ca o paradigmă în științele sociale, consensul cu privire la utilitatea lui.Ca premise teoretice ale operaționalizării conceptului de cultură politică și jurnalistică, am pornit de la criteriile folosite de Tudor Vianu care distinge între sfera valorilor și sfera indivizilor concreți.Așa cum apare în Studii de filozofia culturii, București, Editura Eminescu, 1982, p.160, în care distinge în funcție de aceste criterii culturi parțiale de cultura totală a unei societăți date, precum și nivelul individual al culturii de cel social.

Ca urmare putem defini cultura jurnalistică, din perspectivă sociologică și literară, drept una din formele de exprimare a societății, care cuprinde valorile, ideile, concepțiile, teoriile, doctrinele și programele politice ale societății, exprimate prin scrisul jurnalistic, format din reportaje, editoriale, fotoreportaje, știri, articole etc, reflectarea acestora în conștiința cititorilor, precum și structura instituțional-organizațională în care se exprimă comportamentul social și politic al oamenilor într-un sistem politic dat.

În acest sens, trebuie să precizăm relația de determinare existentă după părerea noastră între  tradiția jurnalistică, începută de la cronicari și cultura jurnalistică a societății noastre, din perspectivă diacronică, și aceea dintre sistemul politic și cultura politică, în plan sincronic. În această perspectivă a operaționalizării conceptului de cultură jurnalistică, realizarea relației conștiință—comportament-talent jurnalistic ne-a impus introducerea în cadrul conceptului studiat  a momentului subiectiv-obiectiv- structură redacție ocazional-instituțională ca formă concretă de exprimare a realității sociale.

Din reprezentarea dată se pot reține câteva concluzii care constituie  și premise  ale cercetării teoretice și aplicative privind jurnalismul independent, dar și cel condus de patronat,și rolul acestora în procesul promovării ziaristicii democratice.

  1. Lărgirea sferei conceptului de politică jurnalistică.
  2. Conceptul de cultură jurnalistică rămâne sub impactul determinărilor democratice, purtând amprenta ideologiei politice.
    3-Nu se poate analiza relația conștiință politică-comportament jurnalistic făcând abstracție de structura politică dată.

În măsura în care avem în vedere unitatea dintre organul de presă și societate, dintre tradiție, exprimarea adevărului fără ingerința patronatului, dintre toate acestea  și conștiința cititorilor, atunci avem o presă liberă care contribuie la informarea corectă a societății.

Al.Florin ȚENE



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.617 abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5