ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 20 Iul 2018
Autor: Vasile LEFTER, filolog, membru U.Z.R.
Politicale
Publicat: 21 Iul. 2018
Editor: Ion ISTRATE
Facerea 8, 11: „Şi porumbelul s-a întors la el, spre seară, şi, iată, avea în ciocul său o ramură verde de măslin. Atunci a cunoscut Noe că s-a scurs apa de pe faţa pământului.“
Cu vreo două zile în urmă,treceam ca un cetățean liber pe lângă sediul guvernului,privind distrat la ferestrele mari în spatele cărora se hotărăște deseori destinul nostru,Nefiind atent,am lovit ușor un domn cu geacă de culoare roșie,oarecum deghizat.Nu mică mi-a fost mirarea când l-am recunoscut pe Președintele României ,atent la geamurile întredeschise.M-am retras puțin și am așteptat.Pe la 10, o mână cu o batistă albă a început parcă să semnalizeze ceva.O limuzină a frânat scurt și l-a recuperat pe mai marele românilor.
Ce se întâmplase de fapt?Domnul Johannis fusese înștiințat că la guvern se pregătește ceva.Precaut ca tot etnicul german,domnul Președinte era pregătit să intre în ședința de guvern pentru a opri o eventuală ordonanță de urgență pe tema amnistiei și grațierii..Coaliția a jucat murdar.I-a luat obiectul muncii.Refuzul Premierului de a merge miercuri la Cotroceni la o întâlnire formală primea o motivare credibilă.Membrii Guvernului nici nu au uitat,nici nu au iertat. Alarma a fost falsă.Șeful Statului este însă vigilent și nu vrea să fie iertat de nicio greșeală.Cu restituirea datoriilor la ANAF, nu e nicio grabă. Vine alt guvern,alt ministru de finanțe…
A doua zi după fructuoasa ședință de guvern,m-am înființat de la prima oră la ieșirile din Palatul Victoria, ca să nu scap vreo mișcare istorică.Tocmai când era să plec,convins că nu se mai întâmplă nimic,vreo zece muncitori în salopetă apărură cu niște roabe bengoase, cu sigla PSD-ului,gonind spre Cotroceni.Niciun ziarist nu a luat în seamă defilarea.Toată lumea era atentă la mașini.Cu roaba cari rumeguș ! Convoiul muncitorilor de la spații verzi,dovadă că ziariștii sunt ușor duși de nas, s-a depărtat aproape neobservat..Am mărit pasul și m-am prefăcut că-l ajut pe ultimul împingător de roabă.Mai în glumă,mai în serios ,am aflat de la omul păzitor al secretelor doamnei Dăncilă că în roabe au încărcat documente pregătitoare pentru Bruxelles,în vederea preluării președinției UE.Mijlocul de transport ales era unul sigur.Cine să ghicească despre ce materiale e vorba în fiecare roabă? Numai un nebun poate ataca o roabă !
Ajuns la poarta Cotrocenilor, care s-a deschis larg la comanda Pazei,pe aleea principală am observat mai multe containere încărcate pe un troliu. Nedumeit,l-am întrebat tot pe conductorul ultimei roabe despre ce este vorba.Omul era bine documentat și dispus să mai lase câte ceva din secrete să curgă spre afară.Explicația lui m-a lovit în moalele capului.În containere vor fi depozitate sub cifru dosarele clasificate și legile pe care Președintele nu are nici gând să le promoveze.Aici va aduce fosta șefă a DNA dosarele cu bombe nedetonate.
Dimineața a trecut repede și doamna Vio, la ora stabilită prin Protocol, a intrat în curtea Paltului. Cei doi demnitari au discutat probleme de stat de vorbă,despre care nimeni nu a aflat.Cei de la UE i-au tras de urechi degeaba.Mai bine îi puneau cu genunchii pe coji de nucă.Tonul arțăgos al lui Klauss a reapărut de a doua zi.Se pare că i-a mai venit puțin inima la loc odată cu revenirea buldogului,spre disperarea bietului Ludovic,care va retrăi drama lui Bușoi.Frumoasă e politica asta,domnule! E ca în „De-a v-ați ascunselea” a lui Arghezi.
Cel care a surprins ca nimeni altul trăsătura definitorie a neamului românesc a fost Mihai Eminescu,spirit clarvăzător,iubitor de țară și neam.Cuvintele marelui gânditor ar trebui încrustate pe frontispiciul tuturor edificiilor cu rezonanță în definirea traiectului nostru ca popor european.Pornind de la cauză,poate am reuși să ameliorăm efectul devastator al disoluției unui popor trecut prin istorie cu sacrificii.
Cu roabe ;și containere secrete nu putem avea pace în această ‚țară binecuvântată de Dumnezeu.Minciuna, delațiunea, dușmănia, impostura ne aruncă în groapa de gunoi a Europei.
Ca români, să ținem minte cuvintele geniului spiritualității românești ’”Marea slăbiciune a poporului român stă în discordie.”
Nu-i pace sub măslini !
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania