ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 28 Oct. 2018
Autor: Georgeta BOLEA
Cenaclul DinOgor
Publicat: 31 Oct. 2018
Editor: Ion ISTRATE
Nu uit nimic și adevărul îl despic
Încerc să uit, dar nu pot uita nimic
Despre ce se-ntâmplă-n țară, eu le zic
Și tristă-n noapte, adevărul îl despic,
Aș urca pe-un drum nou, da-i ceață,
Pornesc la drum, rămân în dimineață!
Aspră-i cercetarea, eu, nu o dezic.
Țară zbuciumată, eu, te cutreier
Pe lanuri mă mai cheamă zvon de treier
Să văd cum lenevește câte-un greier
Pe creasta țării, Flămânzilă-nhață
Vii și lanuri, odgoane câteodată,
Tot tristă, zi și noapte, eu cutreier…
Zăresc, dragul țăran, sus pe colnic
Îmi face semn și nu îmi zice nimic
Eu, nicicând, m-am depărtat de el vreun pic
Simt marea lui tristețe, din a lui piept,
Șuvoaie ce se-ndreaptă spre el alert
Blestemul lui din veacuri, eu nu-l dezic.
Prin arșită, la stele târzii, râvnind
Ascultă prin ramuri, seva lor, doinind.
Înstrăinarea românului plângând,
Îngenunchind, jinduie o masă plină
Umil mângâiat de-a verii lumină,
Tristă nu uit, blestemu-i nu îl dezic
Și în noapte adevărul îl despic!
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
Mai sunt români cărora le pasă de țara lor. Un poem ce exprimă durerea românului înstrăinat, aici sau aiurea.