Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

O carte aşteptată -„Judeţul Botoşani, structuri administrativ-teritoriale”

Profesorul Constantin Cojocariu este autorul a trei cărţi valoroase, păşind astfel pe urmele pasionatului cercetător al arhivelor şi bibliotecilor, regretatul învăţător Ştefan Ciubotaru din Suliţa (jud. Botoşani). A scrie monografii, lucrări ştiinţifice, este o muncă cu totul deosebită, uneori de-a dreptul sisifică. Acest lucru înseamnă un efort intelectual, fizic şi financiar propriu ce nu stă la îndemâna oricărui individ.
Constantin Cojocariu s-a născut pe 19 mai 1940 în localitatea Zamostea din fostul judeţ Dorohoi. Clasele primare şi gimnaziale le-a urmat la vestitul Colegiu Naţional „Grigore Ghica Voievod” din Dorohoi, având profesori renumiţi precum Octav Guţic, Gheorghe Romândaşu, Simion Saca, Maria Zaiţ şi alţii. De la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. .Cuza” din Iaşi îşi aminteşte cu recunoştinţă de Mircea Petrescu-Dâmboviţa, Gheorghe Platon, Vasile Neamţu sau C. Cihodaru. Activitatea didactică şi-a început-o la Adăşeni, apoi la Drăguşeni şi Coţuşca, după care, peste trei decenii, a predat istoria la Liceul „Dr. Mihai Ciucă” din oraşul Săveni. Am avut privilegiul de a fi elevul său în gimnaziu şi în liceu.
Primele cărţi ale profesorului Constantin Cojocariu sunt două monografii necesare: „De-a lungul anilor: dascăli şi elevi – privire monografică asupra învăţământului din Săveni”, apărută în anul 1996 la editura Quadrat din Botoşani, iar următoarea, „Oraşul Săveni – monografie”, apărută la editura Axa din Botoşani în anul 2001. Ambele monografii au completat în mod benefic această zonă bogată din punct de vedere istoric, dar săracă din punct de vedere istoriografic. Cu noua carte intitulată „Judeţul Botoşani: structuri administrativ-teritoriale” (Ed. Quadrat, Botoşani, 2008), autorul a umplut un loc aproape gol din această temă vastă şi complicată. Toate cele trei lucrări au fost prefaţate de renumitul prof. univ. dr Ioan Caproşu, aceasta dând greutate conţinuturilor şi pornind de la faptul că prefaţatorul este botoşănean de origine, din Mitoc şi, în concluzie, un bun cunoscător al zonei. Lucrarea pe care o semnalăm cuprinde cinci capitole: Ţara de Sus a Moldovei (cap. I), Despre ţinuturi şi judeţe (cap. II), Dorohoi: ţinut, judeţ, raion; Ţinutul Hârlău; Ţinutul Botoşani; Ţinutul Herţa între anii 1776 şi 1834 (cap. III), Târguri şi oraşe (cap. IV) şi Sate şi comune (cap. V).
După Marea Unire din 1918 s-a înfiinţat Comisia Consultativă Heraldică având ca preşedinte pe cunoscutul istoric Dimitrie Onciul. Între anii 1930 – 1934, comisia a elaborat stemele judeţelor Botoşani şi Dorohoi şi ale tuturor comunelor urbane Botoşani, Dorohoi, Herţa, Mihăileni, Săveni şi Ştefăneşti. Stema judeţului Botoşani era pe un scut pe fond roşu, încărcat cu o coasă de argint înfiptă într-un lan de grâu cosit, de aur. Coasa, ca simbol al ocupaţiilor agricole în judeţ, apare în epoca Regulamentelor Organice în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Stema judeţului Dorohoi era pe un scut pe fond roşu, încărcat cu un rac de argint, ca simbol al bogăţiilor iazurilor din ţinut. Celelalte simboluri erau: calul pentru Săveni, boul pentru Darabani etc. Cartea mai cuprinde şase hărţi mari executate cu minuţiozitate de profesorul de geografie Dumitru Pancu de la Liceul din Săveni. Lucrarea cuprinde şi o bibliografie bogată alcătuită din izvoare documentare, narative, reviste, ziare, lucrări speciale şi lucrări generale.
Conţinutul lucrării este adus la zi astfel că aflăm că în prezent judeţul Botoşani este format din 340 de sate şi 7 oraşe, din care două sunt municipii, Botoşani şi Dorohoi, oraşele Darabani şi Săveni, iar din anul 2004 au devenit oraşe localităţile Bucecea, Flămânzi şi Ştefăneşti.
Lucrarea profesorului Constantin Cojocariu, care se înscrie printre cărţile documentar – ştiinţifice extrem de valoroase, trebuie să ocupe un loc deosebit în bibliotecile comunale, orăşeneşti şi personale.

Paul Ungureanu



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5